0.6 C
Paşcani
joi, decembrie 26, 2024

Manuale cu „defecte”: Cartile scolare abunda in greseli de limba romana, dar si de abordare si pozitionare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Una dintre cele mai frecvente erori are la baza lipsa de atentie sau, poate, de interes in redactarea manualelor. Acestea abunda in greseli de culegere a textului, care ar fi fost eliminate cu usurinta de un corector avizat. De exemplu, in auxiliarul „Sa dezlegam tainele Abecedarului” scos de Editura Carminis, la pagina 95 de repeta zicatoarea „graba strica treaba” la distanta de doar 3 randuri. Tot la clasa I, in manualul de Matematica de la editura Aramis, la pagina 59, apare cerinta „Ordonati nuumerele”. Erorile de acest fel nu sunt grave, dar denota neglijenta celor care au intocmit si a celor care au avizat manualele.

Greseli gramaticale

Manualele scolare abunda in greseli de limba romana, indiferent daca este vorba despre topica sau despre gramatica. In manualul de Religie pentru clasa I de la editura Sf. Mina, elevii sunt intrebati, la pagina 6, „Cine Il insotesc pe Domnul nostru Iisus Hristos?”. Dezacordul dintre subiect si predicat este, in acest caz, flagrant. Potrivit unui studiu citat de ziarul Adevarul in 2010, manualele abunda in greseli indiferent de ciclul de predare. Astfel, „manualul de Geografie, clasa a XII-a, de la Editura Corint, contine fraze lungi, repetitii si cuvinte greu de inteles. La pagina 38, la capitolul despre sistemul de orase ale Europei, gasim o fraza aberanta: «Sub aspectul fizionomiei oraselor europene, se poate observa ca, pe langa orasele care au avut o evolutie determinanta de modificari organice, exista orase pe care si-au pus amprenta dezvoltarile teritoriale, economice si de locuire, proprii conceptiei dirigiste centralizate, de tip socialist; acest lucru este vizibil intr-un numar mare de orase din tarile foste socialiste, in care cartierele noi de locuinte au un caracter uniformizator».Un alt pasaj de la pagina 86 contine o virgula intre subiect si predicat intr-o propozitie fara sens care deschide un capitol important de studiu: «Problematica integrarii europene a Romaniei, evidentiaza complexitatea sub raport teoretic si pragmatic a acestui demers»”, arata Adevarul.

Religia, contestata

Un manual de clasa a III-a de Limba romana ii invata pe copii la pagina 10 urmatoarele: „Comunicarea intre oameni se poate realiza prin transmiterea de mesaje”. Or, in absenta mesajului, fie el verbal sau nonverbal, comunicarea nu exista. Poate cele mai mari probleme de continut le ridica manualele de religie. Inca de la clasa I, curiozitatea manualului depaseste intimitatea familiei. „Numiti cele doua obiecte. (cruce, candela) Unde le-ati mai vazut? Aveti si voi acasa?”, este cerinta de la pagina 5 a manualului. Teoria creationista apare imediat in prim-plan, dupa doar cateva lectii copiii de 6-7 ani avand urmatoarea cerinta: „Numiti obiectele si fiintele din imagine. Spuneti cine le-a facut”. Cheia exercitiului apare in nota de subsol, unde se spune ca „Viata este un dar de la Dumnezeu”.

Manualele de religie sunt, poate, printre cele mai violente. Apar descrise istorii sangeroase, dar sunt prezentate si pilde impotriva „necredinciosilor”. Din Caietul pentru elevi, la clasa I, copiii afla ca „un om bogat” a coborat din masina unui taximetrist pentru ca acesta nu si-a facut semnul crucii in apropierea unei biserici. In schimb, in Manual, elevii sunt intrebati ce jerfe au dus la biserica.

Cui i-e frica de manuale?

„De unele manuale scolare, mie. Mie, doamnelor si domnilor. Mi-e frica de vreo doi ani, de cind baiatul meu a intrat la scoala. (…) Poate ca asta n-ar fi asa o grozavie, poate sa faca manuale oricine, la urma urmelor, nu-i asa, dar ele capata unda verde. Ministerul Educatiei si Cercetarii – ce titlu pompos! – isi da avizul si gireaza, cu alte cuvinte, o metoda de cretinizare si de indobitocire in masa a copiilor nostri. (…) Copilul meu trebuie sa parcurga niste texte imbecile, un amestec halucinant de scriitori minori si scriitori importanti – care sa ii faca credibili pe ceilalti – de teme patriotice vechi si prafuite, trebuie sa faca propozitii cu „implatosat”, sa invete poezii si texte scrise de Marcela Penes si presarate prin manuale. (…)

La rubrica „de-ale lui Istetila” citim: „explicati intelesul enuntului: Cuvintul are functia unei roti (Nichita Stanescu)”. La alta pagina: discutati pe grupe si explicati intelesul versurilor: Cartea isi are un miez ca de fraga/Ca ochii din cap o pazesc. Si mi-e draga (Grigore Vieru). Mai departe. La „Revedere” nu este precizat nicaieri ca ceea ce este in pagina reprezinta un fragment din poezia lui Eminescu, nu se respecta, ca si in cazul altor poezii de acelasi poet strecurate in manuale, punctuatia si ortografia cuvintelor asa cum apar in manuscrise si in volumele de „Opere complete” editate de Academia Romana. Aici se cer urmatoarele, ca pe vremea comunistilor, cu aceeasi limba si aceeasi formulare aberanta: Cine poarta dialogul in poezie? Cu ce cuvinte se adreseaza poetul codrului? Ce marturisiri ii face codrul poetului? De ce putem spune ca poetul se adreseaza codrului ca unui prieten apropiat?(…) Sa ceri in clasa a treia polisemia cuvintului „usa”, mi se pare tare. (…)”.

de Marina Constantinescu, Romania Literara, nr. 44/2008

Recomandări