1.1 C
Paşcani
sâmbătă, decembrie 28, 2024

11 ieşeni care au fost sclavi în Germania aşteaptă de 8 ani pedepsirea traficanţilor de carne vie

La aproape 10 ani după ce au fost minţiţi că vor obţine contracte de muncă serioase în Germania, 11 ieşeni aşteaptă încă decizia justiţiei. Au fost 12, dar unul dintre cei înşelaţi a murit pe când dosarul încă nici nu ajunsese în instanţă. Toţi reclamă aceleaşi lucruri: condiţii execrabile de cazare, muncă în regim de sclavie şi salarii care nu le ajungeau nici pentru mâncare.

În august 2013, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Iaşi s-au sesizat din oficiu cu privire la traficul de persoane organizat de fraţii Gheorghe şi Ioan Feher. Cei doi intermediau contra cost contracte de muncă în Leipzig. Ambii lucrau deja acolo, unul ca sudor, iar celălalt ca şofer. În România, erau patroni de firme de plasare a forţei de muncă. Cei doi au fost acuzaţi de procurorii DIICOT că în perioada mai 2013 – aprilie 2014 au recrutat, cazat, supravegheat şi exploatat 12 conaţionali cărora le promiseseră locuri de muncă decente. Reţeta era aceeaşi. Viitorul muncitor în Germania încheia un contract de consultanţă resurse umane cu firma lui Gheorghe Feher şi erau înscrişi în baza de date a societăţii contra unei taxe nereturnabile de 250 de euro, la care se adauga costul transportului până în Germania, de 100-120 de euro. Li se ofereau posturi de muncitori în demolări sau zidari-tencuitori, cu un program de 8-10 ore/zi şi un salariu de 1.200 euro net.

Cazarea urma să-i coste 120 de euro lunar, iar transportul de la locul de cazare la şantier şi retur trebuia asigurat de angajatorul german. Cei 1.080 euro care le-ar fi rămas în buzunar ar fi fost suficienţi pentru a-şi cumpăra mâncare şi pentru a trimite bani acasă. Muncitorii români ar fi urmat să lucreze ca persoane fizice autorizate, de obţinerea documentelor necesare trebuind să se ocupe angajatorul. Necunoscând limba şi nici legislaţia muncii din Germania, muncitorii au semnat orice. Angajatorul scăpa de obligaţia de a plăti un salariu minim şi contribuţiile bugetare, iar muncitorul, devenit subcontractor, nu mai beneficia de niciun drept recunoscut angajaţilor.

Continuarea pe Ziarul de Iasi

Recomandări