Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an la 15 august. Creştin-ortodocşii au câteva obiceiuri populare, amintite de Irina Nicolau în cartea sa ”Ghidul Sărbătorilor Româneşti” (Humanitas, 1998).
Creştin ortodocşii prăznuiesc astăzi Adormirea Maicii Domnului. Această prăznuire a fost însoţită la români, de-a lungul timpului, de variate obiceiuri. Deşi Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie) este aproape calendaristic, Adormirea Maicii Domnului (Precistă, Zeiţa Mumă) este cu mult mai serbată. Se seamănă ce se mai poate, se schimbă pălăria pe căciulă, se adună oile dinspre munte, se bat nucii.
La pragul dintre vară şi toamnă, 15 august este una dintre sărbătorile cu dublă valoare. Durerea plecării dintre oameni a Fecioarei, dar şi bucuria că stă sufletul său printre cei curaţi.
Scrie Irina Nicolau în cartea sa ”Ghidul sărbătorilor româneşti” că întâi şi întâi, Sfintei Marii i s-a trimis înger să-i spună că se va înălţa la cei drepţi. Sfânta s-a închinat şi-a acceptat soarta, a dat de pomană haine şi de mâncare. Apoi, s-a aşezat în pat şi a aşteptat momentul. ”Se povesteşte că la Adormirea Maicii Domnului a fost jale mare. Pomii cu roadele lor s-au unit şi au închipuit un pom care a fost purtat în fruntea procesiunii. Bostanul şi porumbul au făcut un buchet din floarea soarelui care a fost pus pe coşciug. De atunci, bostanul şi porumbul se îngălbenesc de Sfânta Marie.” A venit tunet mare şi Apostolii lui Iisus i-au ţinut slujba. Apoi, a fost îngropată sus, pe Ghetsimani. Când Toma a venit după trei zile să cerceteze locul, Maria urcase la cer. De Sfânta Marie se merge la biserică şi se aminteşte de cei luaţi la Domnul şi li se dau de pomană struguri, prune şi faguri de miere, căci acesta este timpul lor de facere.
Continuare pe Mediafax