Ajunul Bobotezei este una dintre cele mai importante sarbatori ale inceputului de an. In aceasta zi, care precede sarbatoarea propriu-zisa a Bobotezei, exista numeroase obiceiuri si traditii.
Ajunul Bobotezei se serbeaza prin post, deoarece se spune ca cine va posti in ajun de Boboteaza va avea noroc tot anul. Totodata in aceasta zi de ajun exista traditia conform careia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfintind atat gospodariile, cat si pe locuitorii acestora.
In Ajunul Bobotezei exista si superstitia conform careia daca o femeie se impiedica si cade pe gheata atunci in viitorul apropiat va avea loc o casatorie.
O alta superstitiemai spune ca cine va stranuta in Ajunul Bobotezei va fi norocos in anul ce urmeaza.
Se mai spune, din batrani, ca in aceasta noapte ouale de corb crapa din cauza gerului si, astfel, ies puii, care vor incerca sa zboare.
In noaptea de Boboteaza se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu ii indeplineste dorintele.
Tot in Ajunul Bobotezei fetele tinere pot sa-si afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau sa ceara de la preot un fir de busuioc sfintit pentru a-l pune noaptea sub perna. Se spune ca peste noapte vor visa chipul celui sortit. Tot pentru a-l vedea in vis pe cel sortit, fetele mari trebuie sa-si puna pe degetul inelar un fir de matase rosie si un firicel de busuioc.
In vremurile mai indepartate, fetele tinere si femeile necasatorite puneau busuioc la streasina casei in Ajunul Bobotezei, iar daca a doua zi il gaseau plin de chiciura, insemna ca se vor marita cu un baiat bogat.
Daca in dimineata de 5 ianuarie, de Ajunul Bobotezei, e bruma pe pomi, vor fi poame multe si bune. Daca picura din streasina va fi o vara ploioasa.