În prezent, există servicii de care consumatorii nu pot beneficia dacă nu au card, ceea ce face utilitatea lor cu atât mai mare, a spus Florin Pintilie, expert în inteligenţă financiară, carduri, BCR, în cadrul emisiunii Alegeri Financiare Inteligente, un proiect realizat de ZF în parteneriat cu BCR.
„Cred că în era în care trăim există servicii de care nu poţi beneficia dacă nu ai card. Atunci utilitatea cardurilor este cu atât mai mare. Cred că de mici ar trebui să ne obişnuim cu ideea de card pentru că viitorul ne arată că numerarul va fi o parte din viaţa noastră, dar din ce în ce mai mică. Sfatul principal ar fi să se utilizeze soluţiile noi de plată pentru că vedem o efervescenţă în zona această“, susţine Florin Pintilie.
În România există două feluri de carduri, de debit şi de credit, două produse complet diferinte, dar care în esenţă fac acelaşi lucru şi anume să ajute clientul să efectueze plăti fie că este în mediul fizic sau online, explică reprezentantul BCR.
„Cum este cel mai uşor? Depinde de nevoia clientului la momentul respectiv. Dacă de exemplu este un client care trebuie să efectueze o investiţie spre exemplu poate ar avea nevoie de un card de credit sau dacă vrea să facă o achiziţie. Dacă este vorba de nevoile uzuale de zi cu zi, un card de debit este suficient.“
Cu toate acestea, Florin Pintilie este de părere că există clienţi care au nevoie de mai multe produse de la mai multe bănci, având în vedere că în piaţă există foarte multe opţiuni, atât din partea băncilor, cât şi a fintech-urilor.
„Pentru debit există foarte multe opţiuni în piaţă, atât a băncilor, cât şi a fintech-urilor. În general cardul vine într-un pachet de cont curent. Atunci trebuie să ne uităm fie la costul pachetului sau dacă este vândut separat, foarte puţine bănci sau fintech-uri oferă cardul separat cu totul, dar trebuie să ne uităm la costul de emitere, de refacere, de mentenanţă. În România, este pregnant în continuare retragerea de numerar atunci este foarte relevant şi costul de retragere numerar, fie că este de la banca emitentă sau de la alte bănci“, explică Florin Pintilie.
În general, există clienţi care fie merg prin angajatori, aceştia având convenţii deja semnate cu bănci şi atunci oferă carduri din portofoliul băncilor respective, fie există clienţi care simt o nevoie a lor de a avea un card de debit sau credit, susţine Florin Pintilie.
„În cazul nostru, avem produse digitale pe care le poţi comanda acasă, durează 10 minute înrolarea ca şi client, nu este nevoie de nici un drum la bancă, iar respectivul card poate fi livrat acasă în maxim 3 zile lucrătoare. PIN-ul poate fi recuperat prin SMS. Avem un process similar şi în cazul cardurilor de credit. Nu cred că există un risc anume dacă ai prea multe carduri în momentul de faţă. Depinde de tariful de comisionare a fiecărui card, dar majoritatea soluţiilor din paiţă vin cu costuri 0.“
Pe de altă parte, fiecare bancă are un model anume de risc în care ia în considerare fie credite de nevoi personale, cardurile de credit, creditele ipotecare pe care le are clientul sau nu le are şi în funcţie de datele pe care le are despre client se modelează riscul.
„Deşi un număr mai mare de carduri de credit are o relevanţă în profilul de risc, acesta fiind unul mai ridicat, depinde şi de comportamentul de plată în perioada în care clientul a avut sau are cardul de credit. În cadrul modelului de risc este luat în considerare doar comportamentul din zona de credit“, detaliază reprezentantul BCR.
În situaţiile în care românii plătesc cu cardul în străinătate, există două elemente care trebuie luate în considerare, comisionul de schimb valutar şi comisionul de retragere numerar, susţine Florin Pintilie.
„Există zone în Europa unde plata cash este singura metodă de plată pentru a emite bunuri sau servicii. Există totuşi o transparenţă la nivelul comisioanelor în România. Sunt două modele pentru comisionul de schimb valutar, unul în care tranzacţiile sunt decontate la un curs de referenţă al băncii sau la un curs de referinţă generic, precum BNR, la care se aplică un comision. La noi ar fi BNR plus un comision de 2%. Pentru retragerile numerar există multiple carduri care ofera retragere gratuita. Şi noi avem această opţiune.“
În România sunt doi emitenţi de carduri, Mastercard şi Visa, care sunt acceptaţi în România, iar diferenţele dintre cele două companii încep să se vadă la cardurile premium, care vin cu anumite benefici.
„Diferenţe semnificative nu există, dar este totuşi o diferenţă pe zona de carduri premium prin care fiecare companie oferă diverse discounturi sau servicii suplimentare în funcţie de parteneriatele pe care le au“, a mai adăugat Florin Pintilie.
În general, costurile pentru pachetele de bază care conţin un card standard fără pre amulet beneficii sunt într 0 şi 30-40 lei, susţine Florin Pintilie. În ceea ce priveşte zona premium, costurile pot creşte semnificativ în funcţie de beneficii.
„În general costurile sunt între 0 şi 30-40 lei pentru pachetele de bază care conţin un card standard fără prea multe beneficii. Dacă discutăm despre zona de premium în care beneficiile sunt în zona de asigurări, intrări în lounge în aeroporturi şi pachete de discounturi, cu siguranţă acolo costurile cresc în funcţie de beneficii. În ceea ce priveşte celelalte comisioane, cele mai relevante sunt cele de retragere numerar, acest comision de schimb valutar în cazul în care există, dacă nu este într-un curs de referinţă al băncii, oricum ar fi trebuie să fim atenţi şi cel mai probabil poate exista un comision de mentenaţă sau de refacere a cardului.“
Un aspect important de care ar trebu să se ţină cont este să nu se retragă numerar de pe cardul de credit pentru că altfel nu se mai beneficiază de dobânda 0 pentru ratele fără dobândă, a mai adăugat Florin Pintilie.
„Programele de rate se aplică numai pentru achiziţii şi nu pentru retragerile de numerar. Să presupunem că avem de efectuat o achiziţie de 20.000 lei, dispunem de banii aceştia pe un card de debit, dar nu vrem să îi utilizeăm pentru această achiziţie. Putem lua un card de credit, să vedem dacă emitentul are rate fără dobândă, se poate achiziţiona bunul respectiv cu cardul de credit, iar cu banii de pe cardul de debit înfiinţezi un depozit. Astfel, ai costuri 0 pentru achiziţie şi câştigi din dobânda pe care o ai la finalul depozitului. În general cred că dobânzile la depozitele pe un an sunt in jur de 1% spre 2,5%, deci ar fi între 200 lei şi 500 lei câştigul.“
Alte declaraţii de la Alegeri Financiare Inteligente
► Contează deobicei foarte mult programul de loialitate de care vrei să beneficiezi. Noi avem un program de loialitate în care efectuăm cash back, banii înapoi, dacă efectuezi plaţi la comercianţii noştri parteneri şi în plus trebuie să te uiţi la programele de rate
► Conform regulamentului european PSD2, care a intrat în vigoare anul trecut, orice client care efectuează o plată online în spaţiul EEA (European Economic Area) este obligat să auttentifice tranzacţia prin 2 factori. Există acest 3D secure prin care fie introduci parola statică cu una dinamică primită prin SMS fie să intri în aplicaţia de mobile banking prin care te autentifici biometric
► Majoritatea emitenţilor permit recuperearea PIN-ului fie prin mobile banking fie prin telefon prin care se cere cu livrare acasă pentru a nu fi nevoie de un drum la bancă. PIN-ul poate fi recuperat destul de uşor.
► Conform regulamentului european există o limită maximă de 150 euro până la care poţi să ajungi efectuând tranzacţii doar contactless, după 150 euro eşti obligat să plăteşti fie contactless fie contact, dar eşti obligat să introduci PIN-ul.
► Pentru zona de plăţi digitale, procesul tehnic este unul extrem de complex. Când înrolăm un card într-o aplicaţie fie Apple Pay, Google Pay sau prin alte soluţii din piaţă, ni se alocă un număr de card digital, iar acela este alocat numai dispozitivului de pe care am facut înrolarea, Din acel moment plata este fectuată numai cu acel card digital.
► Cardurile se emit numai cu cip. Tehnologia există încă din 2008. Nu mai există carduri care să aibă doar o bandă magnetică. Vedem o evoluţie în zona de contactless, unde probabil 70% din emitenţii din România emit şi cu această funcţionalitate.
► Cip-ul este un element de securitate în plus, faţă de banda magnetică din trecut. Banda magnetică era uşor de citit, datele clienţilor puteau fi citite destul de uşor cu un reader pe care îl poţi găsi oriunde. Cip-ul nu poate fi decriptat sau dacă poate fi ar avea o durată prea mare decriptarea încât ar expira şi cardul până la momentul în care ar reuşi o persoană să-l descifreze.
sursa ziarul financiar