In România există o elită şcolară de 0,1% şi o masă mare de elevi care termină şcoala fără să ştie de fapt nimic. Sunt victime sigure pe piaţa muncii, neputându-se angaja pe salarii decente. Ei sunt analfabeţii funcţionali, pe care sistemul românesc nu îi recunoaşte, ascunzând mizeria sub preş.
Analfabeţii funcţional sunt oameni cu şcoală. Unii dintre ei au diplome care certifică absolvirea studiilor universitare, alţii doar abia silabisesc. De cele mai multe ori sunt refuzaţi la interviurile de angajare, şi nu înţeleg de ce. Statul îi ignoră, deşi existenţa lor este confirmată de testările PISA.
Nu vor avea slujbe bine plătite
Lupta cu analfabetismul funcţional pare mai dură decât cea cu analfabetismul de bază. Prin ce se diferenţiază cele două? Analfabetismul de bază presupune lipsa capacităţii de a citi, iar analfabetismul funcţional vizează înţelegerea a ceea ce citeşti. Testările PISA indică, în mod constant, un analfabetism funcţional de 40-50% la elevii români cu vârsta de 15 ani. Primul test la care a participat România a avut loc în 2000, iar acei copii sunt deja adulţi, integraţi în societate. „E rău şi pentru ei, este rău şi pentru societate. Ei nu pot aspira la meserii de înaltă calificare şi bine plătite”, explică profesorul de literacy William Brozo de la George Mason University, Virginia.
Probleme în Balcani
Profesorul Brozo s-a implicat în proiecte de literacy, adică de combatere a analfabetismului funcţional, în ţările balcanice. A lucrat în Bulgaria şi Macedonia, iar săptămâna trecută a venit şi în România. Ca element comun între aceste ţări, William Brozo a identificat orientarea spre performanţele la concursurile şcolare, obţinute de mai puţin de 1% dintre elevi, şi neglijarea marii mase a elevilor. În opinia sa însă, elita pleacă în Occident după salarii şi slujbe mai bune, iar cei care rămân sunt cei care construiesc societatea după posibilităţile lor.
Un elev din 10 nu citeşte cursiv
În proiectul care vizează combaterea analfabetismului funcţional, alături de profesorul Brozo, este implicată şi Liliana Romaniuc, fostul inspector şcolar general. „Sunt 5 niveluri, pe parcursul cărora elevii se pierd. Din testările noastre, 10% nu au capacitatea de a lectura un text. Aşadar, dintr-o sută de elevi, 10 nu ştiu să citească. Aceasta este alfabetizarea primară”, explică Romaniuc. Apoi, testările care indică analfabetismul funcţional, utilizate şi de PISA, încep să contureze nivelul de 50% indicat internaţional. Circa 35% dintre elevi nu au capacitatea de a înţelege textul citit. „Trebuie precizat că nu vorbim doar despre limba română, ci şi despre ştiinţe, de exemplu”, spune Liliana Romaniuc.