Care sunt noile materii pe care le vor studia elevii la gimnaziu

Reforma curriculară pentru gimnaziu prezentată de Ministerul Educaţiei nu reuşeşte să ţină pasul cu societatea tehnologică din ziua de azi. Cu alte cuvinte, nu reuşim să aducem şcoala în secolul XXI, spun experţii în Educaţie, în orice caz nu suficient de rapid încât să nu mai avem generaţii de sacrificiu. De pildă, orele de Informatică din gimnaziu lipsesc aproape cu desăvârşire din noile variante de planuri-cadru puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Apare, doar ca materie opţională, o oră pe săptămână sau ca materie obligatorie (în trunchiul comun) în clasa a VIII-a sau în clasele a V-a şi a VI-a. Asta în condiţiile în care societatea informaţională evoluează cu o rapiditate ce lasă şcoala cu mult în urmă. Educaţia pentru sănătate, mult dezbătută şi promovată în declaraţii atât de ministrul Educaţiei Adrian Curaj, cât şi de alţi colegi din Guvern, a fost, de asemenea, neglijată în noile planuri cadru, însă ora de Religie rămâne în trunchiul comun. Alte schimbări care apar în propuneri se referă la Limba şi Literatura Română, care pierde o oră la clasa a V-a, adică elevii urmează să facă patru în loc de cinci ore, câte sunt acum. De asemenea, dispare ora de Latină, care în prezent se studiază la clasa a VIII-a. În schimb, apar o serie de materii care înlocuiesc Educaţia Civică. Astfel, la clasa a V-a, elevii vor studia Educaţie pentru Drepturile Copilului, la clasa a VI-a vor studia Educaţie Interculturală, la clasa a VII-a vor studia Educaţie Democratică, iar în clasa a VIII-a – Educaţie Economică. În ceea ce priveşte numărul de ore de Matematică, acesta rămâne acelaşi, de patru ore pe săptămână, iar la Fizică şi Chimie se vor face în continuare tot două ore din fiecare materie. Biologia însă pierde o oră pe săptămâna într-una dintre variantele de plan cadru la clasa a V-a şi la clasa a VIII-a. Şi Geografia şi Istoria pierd o oră pe săptămână la clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a. O altă modificare apare la numărul de ore de Sport. În prezent, elevii de clasele V-VII pot face 2-3 ore de Educaţie Fizică şi două ore în clasa a VIII-a, iar în variantele de plan cadru, sportul pierde o oră pe săptămână fie la toate clasele, sau doar la o parte din ele. Criticile experţilor Punerea în dezbatere a planurilor cadru a ajuns deja pe toate forumurile de specialitate, iar experţii au mai mult critici decât aprecieri la adresa acestora. Profesorul Ştefan Vlaston, blogger adevarul.ro, critică ponderea mică de opţionale, de curriculum la decizia şcolii, spre exemplu, însă cel mai mult îl deranjează lipsa Informaticii, un lucru semnalat de mai mulţi experţi, printre care Tincuţa Apăteanu şi Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de Matematică al României. „Matematica şi Informatica trebuie să fie împreună, ca ore de laborator de mate sau şi mai bine, în aceleaşi manuale. La tehnologii putem vorbi despre cum se construiesc calculatoarele, dar nu de informatică. Aşadar, susţin şase ore pe săptămână de matematică- informatică“, afirmă Gologan. El a explicat pentru „Adevărul“ că informatica ar trebui integrată peste tot, calculatorul şi tehnologia digitală ar trebui utilizate la mai multe materii, în special la ştiinţe. Şi expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, cofondator al platformei Edusfera, vorbeşte de integrarea informaticii în toate materiile. „TIC nu înseamnă de fapt informatică, noi ar trebui să introducem informatica de cât mai devreme posibil, cum se face în Finlanda sau în Marea Britanie. În rest, încurajez creşterea ponderii educaţiei ştiinţifice şi tehnologice cu condiţia ca aceste materii să nu fie predate ca acum, mai mult teoretic decât practic. Trebuie lucrat cu informatică la toate materiile“, a spus Tincuţa Apăteanu. Apăteanu şi Gologan au fost incluşi într-un comitet special de experţi, printre care se mai numără renumitul academician Solomon Marcus şi expertul Marian Staş, care va dezbate la nivel de minister planurile-cadru propuse. „Ca idee generală, se lucrează pe ele, vor fi multe schimbări“, a dat asigurări Radu Gologan. Apăteanu spune că ceea ce avem în faţă cu aceste trei propuneri reprezintă, de fapt, o soluţie de compromis pe termen scurt şi că se lucrează la o reformă curriculară mult mai amplă, pe termen lung. „Pe termen scurt, trebuie ales ceva care este în armonie cu actualul sistem educaţional. Vorbim de planurile-cadru pentru gimnaziu şi nu poţi reforma sistemul de la mijloc, nu poţi propune planuri-cadru care să fie total rupte de sistemul prezent, pe termen lung însă, trebuie regândit totul“, a spus Apătenanu.
Continuarea pe adevarul.ro