La două săptămâni după petrecerile „oficiale” de Revelion, urmează aceeaşi sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi. Ei vor celebra trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.
Această sărbătoare este comemorată de credincioşii creştini de rit vechi, care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte.
Pentru sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni, această noapte înseamnă mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.
Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri.
Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.
Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.
Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.