Toată lumea știe că drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Sub masca bunelor intenții ale Uniunii Europene și grija negrănițuită față de binele și bunurile cetățenilor ei, UE a dat o Directivă – 2019/1037 a Parlamentului European și a Consiliului din data de 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii. La noi, repejor, proiectul de lege – făcut la inițiativa a 39 de parlamentari USR și a unuia găsit de ei de la PNL, ca să facă numărul de 40 pentru depunerea documentului – se vrea a prinde forță legislativă cât mai repede, chiar dacă calcă totul în picioarele, în numele UE.
Culmea nimicniciei, acest proiect a fost trecut și pe ordinea de zi din 10 februarie a Guvernului, deși Curtea Constituțională a decis foarte clar, în mod constant și general obligatoriu, că nu poți dubla o inițiativă parlamentară cu una executivă identică și că, odată intrat în procedură parlamentată un proiect de lege, ea trebuie să își urmeze cursul până la capăt, în Parlament.
Am citit proiectul, este sinistru. Alt cuvânt nu îmi vine în minte. E de datoria mea să trag un semnal de alarmă că acest proiect, cum a fost el gândit și ce stipulează în cuprinsul său, dă naștere informatorului-denunțător de tip nou, cu ambalaj UE, dar cu un conținut altfel aranjat, care poate avea consecințe majore, extrem de periculoase pe termen lung.