„Pentru a începe să-l întrezărim pe Dumnezeu, trebuie să ne fi pierdut deja pe noi din vedere”, este gândul Monseniorului Vladimir Ghika pentru ziua de 31 august. La aproape 60 de ani de la moartea lui într-o închisoare comunistă, într-o zi de 31 august 2013 el va fi beatificat la Bucureşti în prezenţa a peste 8.000 de oameni din întreaga lume.
Vladimir Ghika a murit în închisorea comunistă de la Jilava, la 16 mai 1954, la vârsta de 80 de ani, nerenunţând nicio clipă la credinţa lui în Hristos, în ciuda bătăilor crunte şi a terorii la care a fost suspus în perioada 1952-1954 de către comunişti.
Monseniorul Ghika avea aproape 79 de ani atunci când a fost arestat de comunişti, la 18 noiembrie 1952, pentru că a susţinut comuniunea cu Roma a Bisericii Catolice în România. Un an mai târziu a fost condamnat.
Arestarea lui a avut loc în plină stradă, în timp ce se îndrepta spre un bolnav. Vladimir Ghika este primul preot biritual, care a slujit atât în ritul catolic, cât şi în cel ortodox. În perioada în care Biserica Greco – Catolică fusese decapitată de comunişti, el ţinea legătura cu Vaticanul. Mulţi dintre studenţii şi credincioşii greco-catolici, dar şi cei romano-catolici erau păstoriţi în perioada de prigoană de către Vladimir Ghika. Când comuniştii au aflat că el îi ajută pe tineri şi pe credincioşi deopotrivă au început să-l urmărească şi pe el şi pe ceilalţi preoţi care acţionau clandestin.
Vladimir Ghika a fost dus mai întâi la închisorea Uranus din Bucureşti, unde a fost torturat, interogat şi ameninţat cu moartea prin spânzurare pe o stradă din Bucureşti. Zile la rând a suportat bătăi şi chinuri de neînchipuit. Securiştii care îl interogau îi aflaseră frica pentru moartea prin spânzurare şi tocmai pentru asta foloseau ca tortură spânzurarea electrică, la care Monseniorul Ghika a fost suupus de 83 de ori într-un an de zile.