Bruxelles-ul a dat undă verde Master Planului pentru transporturi, document strategic de care vor trebui să ţină cont toate guvernele de acum încolo când vine vorba despre investiţii în infrastructură. Master Planul vine cu o veste bună şi una proastă. Dacă vom continua reformele şi nu ne vom aventura în politici fiscale nedisciplinate, avem şanse să construim toate autostrăzile de care avem nevoie. În caz contrar, banii ne vor ajunge doar pentru cei aproape 120 de kilometri dintre Sibiu şi Piteşti şi pentru finalizarea şantierelor deja deschise.
Transformarea autostrăzii Bacău-Paşcani în drum expres şi lărgirea cu încă o bandă pe sens a şoselei de mare viteză Bucureşti-Piteşti sunt câteva dintre surprizele variantei finale a Master Planului de Transporturi.
Răzvan Dobre, consilier superior în Ministerul Transporturilor: „Comisia a spuns că nu mai are niciun comentariu. Master Planul spune nu doar ce trebuie construit, ci mai ales când”.
România îşi propune ca în următorii 15 ani să construiască peste 1.200 de km de autostradă şi mai bine de 1.900 de kilometri de drum expres.
Nu ne vor ajunge doar fondurile europene şi banii de la buget. Vom avea nevoie şi de împrumuturi. Pentru asta ar fi nevoie ca Bruxelles-ul să accepte pentru România o derogare anuală de deficit de 0,5% din PIB, timp de patru ani începând din 2017.
Comisia Europeană ar fi de acord, dacă Bucureştiul va evita să rispească banii publici, cum s-ar putea întâmpla prin adoptarea Noului Cod Fiscal care prevede mai multe tăieri de taxe odată cu majorarea salariilor pentru angajaţii de la stat.
Disciplina fiscală va da României posibilitatea să construiască șase autostrăzi, în frunte cu Piteşti – Sibiu, dar şi trei drumuri expres: Ploieşti-Paşcani, legătura Aeroportului Otopeni cu autostrada spre Ploieşti şi centura de Sud a Capitalei.
Totodată vor fi bani, spune documentul, şi pentru pentru finalizarea şantierelor deja deschise.