Pentru mulţi dintre parlamentarii ieşeni, 2013 a reprezentat un an de vacanţă. Unii abia dacă au trecut prin Parlament, alţii aflaţi la primul mandat încă nu s-au obişnuit cu noua meserie. Alţii, mai experimentaţi, cunosc deja drumul spre tribuna Camerei Deputaţilor sau Senatului şi ştiu când şi ce să spună pentru a apărea în faţa reflectoarelor. O altă categorie este reprezentată de specialişti, care nu ţin discursuri, ci redactează legile cu care se vor lăuda colegii.
Totodată, un cabinet parlamentar bine structurat poate furniza deputatului „muniţia“ pentru a ieşi în faţă, chiar dacă activitatea se rezumă la simple vorbe goale. Un catalog al activităţii celor 25 de reprezentanţi ai ieşenilor în Parlament poate cu greu să reflecte exact efortul depus de aceştia pentru electoratul din colegiile lor. Pe de o parte, reprezentanţii USL, aflaţi la putere, nu pot ieşi din limitele impuse de disciplina de partid. Deciziile în USL se iau centralizat, marja de manevră a parlamentarilor fiind redusă. De partea cealaltă, cei din opoziţie au mai des prilejul de a ieşi la rampă pentru a critica deciziile majorităţii sau pentru a cere alocarea de fonduri, părând astfel mult mai activi decât cei aflaţi la putere.