Judecătorii constituţionali au stabilit că legea votată în două rânduri de parlamentari crează un regim discriminatoriu pentru aleşii locali. „Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei”, argumentează Curtea. Condamnat la rândul său la închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea a răsuflat usurat că este parlamentar şi nu primar.
Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au decis ieri că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare nu îşi pierd mandatul contravine Constituţiei, admiţând astfel contestaţia formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Curtea Constituţională a luat decizia cu unanimitate de voturi.
”O singură decizie am luat astăzi, în unanimitate, aceea de a admite sesizarea preşedintelui cu privire la legea 393/2004, pe care am declarat-o în totalitate neconstituţională. Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcţiei de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechităţi”, a declarat Valer Dorneanu, preşedintele interimar al Curţii Constituţionale.
Iohannis a trimis legea la reexaminare dar a primit actul în aceeaşi formă
”Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumţia de nevinovăţie a persoanei acuzate şi plasează prin ea însăşi alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrităţii, element fundamental al mandatului electiv fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu mai are legitimitatea de a-şi continua activitatea. Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei”, a arătat Curtea, ulterior, într-un comunicat de presă. Judecătorii argumentează că, dacă aleşilor locali condamnaţi cu suspendare nu le-ar înceta mandatul, acest lucru ar echivala ”cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie”. ”Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art.289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, ci din contră dovedeşte o distincţie aleatorie şi arbitrară. Pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni – şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a mandatului”, precizează comunicatul CCR.
Potrivit judecătorilor CCR, prin adoptarea legii care prevede că aleşii locali nu-şi pierd mandatele în caz de condamnare cu suspendare, hotărârile judecătoreşti de condamnare ar fi fost lipsite de efecte juridice. ”În concluzie, Curtea a constatat că legea modificatoare deturnează în mod nepermis scopul legii modificate, acela de a garanta integritatea, cinstea şi răspunderea aleşilor locali, conform principiilor fundamentale ale statului de drept, prin intervenţia sa, legiuitorul lipsind de efecte juridice unul dintre instrumentele principale prin care se asigură îndeplinirea acestui scop – hotărârea judecătorească de condamnare a persoanei care a săvârşit o faptă incriminată de legea penală şi care o face incompatibilă cu continuarea activităţii de reprezentant al comunităţii”, mai precizează Curtea Constituţională în comunicatul de presă.
Pe 22 iunie, preşedintele a sesizat judecătorii Curţii Constituţionale a României în legătură cu legea privind statulul aleşilor locali potrivit căreia primarii, consilierii locali şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare, îşi pot păstra mandatul, şeful statului argumentând că actul normativ contravine Legii fundamentale, jurisprudenţei CCR, dar şi principiilor statului de drept.
Sesizarea CCR a fost ultima cale de atac, după ce Parlamentul a respins cererea preşedintelui de reexaminare a actului normativ.
Dragnea: Parlamentul are voie să adopte legi fără să fie băgat în puşcărie
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat ieri că decizia CCR clarifică un aspect asupra căruia părerile erau împărţite, el arătând că acum, ”cel puţin, toată lumea ştie care e linia”. „Am înţeles că la parlamentari e o problemă legată de Constituţie. Raţiunea pentru care legea a fost iniţiată şi aprobată a fost tot exemplu de la parlamentari. Parlamentul a adoptat o lege într-un sens, în final Curtea Constituţională a spus că nu e constituţională legea respectivă. Cel puţin un lucru s-a câştigat — s-a clarificat această problemă, pentru că erau păreri diferite, instanţele erau puse într-o situaţie complicată, prefecţii erau puşi într-o situaţie complicată, primarii erau, nimeni nu ştia exact. Acum, după tot acest proces, cel puţin toată lumea ştie care e linia”, a afirmat Dragnea, la sediul central al PSD, el precizând că actul normativ va fi pus în acord cu decizia CCR.