A devenit una dintre cele mai firești acțiuni pe care le facem zi de zi: să luăm un loc, să stăm jos, să ne simțim comod. Nici nu ne dăm seama cât de mult stăm jos în fiecare zi și cât rău ne poate face acest obicei.
La birou, în mașină, în mijloacele de transport în comun, acasă, cam peste tot unde ne aflăm, stăm jos. Ne place comoditatea, tânjim după ea, fără să conștientizăm că ne negăm astfel însăși natura noastră biologică. Adevărul pur științific este că nu am fost creați pentru a sta jos, lucru demonstrat în studiile profesorului Daniel Lieberman.
Statul jos e un obicei integrat astăzi în viața celor mai mulți oameni care poate crește riscul unor afecțiuni serioase precum bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2, relatează BBC.
Efectele nocive pe care le poate avea statul jos prea mult timp au fost observate cu mai multe decenii în urmă. În 1953, epidemiologul Jeremy Morris a descoperit că șoferii de autobuz din Londra erau de două ori mai predispuși la boli cardiace decât controlorii de bilete din aceste mijloace de transport.
Ca vârstă, sex și venituri, cele două grupuri de angajați erau asemănătoare, însă aveau o deosebire importantă: controlorii erau nevoiți să stea în picioare și să urce frecvent scările din autobuzele cu etaj din Londra, în timp ce șoferii stăteau la volan tot timpul.
Poți să faci mișcare, dar să stai prea mult jos
Studiul lui Morris a reprezentat temelia cercetării legăturilor dintre activitatea fizică și afecțiunile coronariene. Rezultatele sale sunt mai relevante ca oricând. Pandemia de COVID-19 a provocat o orientare la nivel global către munca de acasă care predispune mai mult la a sta jos. În lipsa deplasărilor până la sala de ședință și a pauzelor petrecute cu colegii, ajungi ușor să stai ore în șir pe scaun.
Cultura muncii la birou ne-a schimbat atât de mult viața, încât prin anii ’80 unii cercetători notau că specia noastră nu ar mai trebui denumită Homo Sapiens, ci Homo Sedens. Statul pe scaun este considerat acum o altă formă a fumatului.