Legea anti viol este o propunere USR de stabilire a limitei de vârstă cu privire la consimțământul dat în privința unui act sexual, în practică încadrând un act sexual cu un minor sub 14 ani la infracțiunea de viol, infracțiune ce este pedepsită cu închisoare și pentru care nu există posibilitatea unei pedepse cu suspendare.
Stabilirea unei vârste pentru consimțământ este o bună practică la nivel internațional și în același timp, este o solicitare a societății civile, care a strâns peste 100.000 de semnături în acest sens.
Mai mult, România are deja două condamnări la CEDO pentru încălcarea obligației sale de a proteja legal împotriva tratamentelor degradante și de a urmări interesele superioare ale minorilor în aplicarea actelor de justiție în condițiile în care violuri asupra unor copii de 11 ani, respectiv 13 ani au fost încadrate la acte sexuale cu minori pe motiv că victimele nu au țipat, nu au spus părinților, au fost îmbrăcate provocator sau i-au însoțit pe bărbați fără să realizeze ce va urma.
Comisia juridică din Senat, condusă de senatoarea PNL Iulia Scântei, a refuzat să dezbată și să voteze acest proiect, ședința din luna februarie fiind închisă prematur fiindcă senatorii au părăsit comisia, grăbindu-se să plece în diferite deplasări interne și internaționale. Lipsa de cvorum cauzată de senatorii coaliției de guvernare demonstrează care sunt prioritățile reale pentru ei: delegațiile.
În cele din urmă, proiectul de lege a fost adoptat tacit de Senat, ceea ce înseamnă că senatorii coaliției PSD-PNL au îngropat orice dezbateri pe acest subiect.
”În contextul în care România sunt peste 500 de pedofili, găsiți vinovați prin hotărâri definitive, care își execută pedepsele în libertate și alte mii care și le-au ispășit deja, tot fără a executa o zi de închisoare, senatorii coaliției de guvernare au pus pe primul loc delegațiile, ignorând complet un proiect de lege care salvează copiii din mâinile violatorilor. Este o bătaie de joc la adresa tuturor copiilor abuzați și o lipsă cruntă de profesionalism ca pe banii contribuabililor să părăsești ședința comisiei din care faci parte, înainte de a discuta toate punctele de pe ordinea de zi.”, declară Monica Berescu, deputat USR și co-inițiator al legii – foto.
Proiectul este acum pe circuitul legislativ al camerei Deputaților și a primit aviz favorabil de la Comisia pentru Drepturile Omului, însă din păcate la momentul actual este îngropat la Comisia Juridică care avea termen de raport încă din 15 martie 2022.
”În acest moment, în România, 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite iar din 2014 și până în prima parte din 2020, au fost 18.549 de cazuri raportate de agresiuni sexuale asupra minorilor și 10.622 de cazuri au fost încadrate ca act sexual cu un minor.
România este singura țară din UE care nu a reglementat o vârstă clară a consimțământului, ceea ce permite violatorilor să afirme că actul sexual a fost cu acordul minorului și în acest mod să scape de execuția pedepsei cu închisoare.
Am depus acest proiect pentru le oferi copiilor dreptul la inocență și pentru a îi proteja suplimentar de abuzurile adulților și avem nevoie, în continuare, de presiune publică pentru a opri aceste atrocități”, completează Monica Berescu, deputat USR de Iași și co-inițiator al acestei legi.
La nivel de procedură parlamentară, această lege (PL-x nr. 66/2022) trebuia să ajungă pe ordinea de zi de la Comisia Juridică din Camera Deputaților, prezidată de Laura Vicol și apoi la vot în plen.
Legea anti viol propune modificarea Articolului 218 din Codul Penal, ca acesta să incrimineze expres ca infracţiune de viol comiterea unui raport sau act sexual cu un minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, limita de vârstă minimă în statele din Uniunea Europeană.
Această modificare a legii este esențială pentru că în ultimii 5 ani, un număr de 2.037 de dosare cu privire la infracțiunea de act sexual cu un minor au ajuns în instanțele românești, în aproximativ 50% dintre acestea victimele având vârsta sub 15 ani. În aceeași perioadă, au fost judecate 355 de dosare de viol în care victima avea sub 16 ani.
Reiese așadar faptul că majoritatea actelor sexuale cu un minor sunt încadrate ca acte sexuale consimțite și nu ca infracțiune de viol. Totodată, jurisprudența a arătat că dacă există urme ale constrângerii fizice, fapta este încadrată ca infracțiune de viol, iar dacă nu, ca act sexual cu minor.
În puține cazuri se iau în considerare factori secundari, precum posibilitatea existenței constrângerii psihice sau inabilitatea victimei de a înțelege în întregime consecințele deciziilor sale.