Senatorul USR Dan Lungu a adresat o interpelare Ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, prin intermediul căreia i-a semnalat acestuia oportunitatea de a înființa un Muzeu Național al Fotografiei la Iași.
Acesta și-a argumentat propunerea printr-o prezentare structurată a atelierelor fotografice ale Iașului și întregii Moldove extrem de active de-a lungul istoriei, dar prea puțin cunoscute și popularizate. Din argumentarea sa nu au lipsit nici marile personalități ale zonei care au avut ca pasiune fotografia și nici identificarea surselor de exponate care ar putea sta la baza muzeului: dincolo de patrimoniul fotografic aflat în arhivele sau de depozitul diferitelor instituții din Iași, sunt invocate impresionantele „Colecții Agapi”, pe care, în urma încheierii unei colaborări cu muzeul, asociația în posesia cărora se află este dispusă să le pună la dispoziție.
Primul dintre numele fotografilor amintiți de Dan Lungu în interpelarea sa este cel al logofătului Costache Strudza Scheianul. Pornind de la calotipiile sale din anul 1852, care ne redau chipul lui Vasile Alecsandri tânăr și al lui Barbu Lăutaru, arta fotografică ieșeană ne conduce apoi în atelierul lui Nestor Heck, cunoscut în epocă drept „fotograful lui Eminescu” sau „al elitei românești”, ale cărui fotografii aveau pe atunci mare căutare.
„Nu voi invoca doar absența tristă a unui proiect similar la nivel național – deși fotografia e o artă, o sursă inestimabilă de documentare și un fenomen social de amploare – ci, în primul rând, activitatea fotografică febrilă de pionierat a Iașilor, care a însoțit în permanență activitatea culturală efervescentă de relevanță națională. Printre pionierii fotografiei cu activitate ieșeană trebuie să-i amintim pe Gustav A. Schivert, Michael Bisenius, Johann Deiner, Josef Eder, Felix Swiatoniowski, Lazar Czollak, M. Margulies, O. Flechner, Hartwig Chaland, H. Flaschner sau atelierele Rembrandt, Fanchette, Weiss, Wandelmann. Desigur, nu trebuie să-l uităm pe Bernhard Brand, care are o contribuție cu totul deosebită: portretul colectiv al membrilor Junimii, realizat în anul 1883”, a menționat Dan Lungu, senator USR. Acesta a mai adăugat și faptul că nu trebuie uitați nici fotografii ieșeni care s-au stabilit la Iași după 1900, printre ei amintindu-i pe Siegmund Packer și pe Gheorghe Chessler.
Inițiativei senatorului USR i s-a alăturat, pentru a sprijini propunerea înaintată Ministrului Culturii, și Nora Agapi, fiica fotografului Ioan Matei Agapi. Fotograful ieșean are astăzi 83 de ani și este un cunoscut profesor, realizator de filme documentare și fotograf care, după finalizarea studiilor, a documentat pe peliculă fotografică și cinematografică multe dintre evenimentele din Iași și din țară. Astăzi, întreaga sa muncă, o arhivă de 21.000 de metri de peliculă filmată, păstrată alături de mii de negative fotografice, majoritatea realizate de Ioan Agapi începând cu anii 1967 și de zeci de aparate fotografice, aparate de filmat și aparate de mărit, tancuri de developare, lămpi de iluminat, precum și cărți și reviste de specialitate se află în posesia Asociației „Colecțiile Agapi”.
În urma unei colaborări cu muzeul, asociația ar fi, conform spuselor Norei Agapi, dispusă să pună la dispoziție întreaga arhivă drept punct de pornire al proiectului. „În arhivă există chiar și plăci fotografice făcute de tatăl lui Ioan Matei Agapi, cu imagini de familie din anii 1930, dar și imagini de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial. Trebuie să menționez că familia deține toate cutiile originale de film, hârtie fotografică și chimicale care au existat de-a lungul anilor, iar originalitatea acestor colecții este dată și de faptul că fiecare cutie sau rețetă chimică are o poveste în dreptul fiecăreia”, a precizat Nora Agapi.