În ultimii opt ani salariul minim a crescut de 12 ori, însă patronii nu au avut resursele să urce în acelaşi ritm şi salariile mai mari din firmă. Aşa se face că dacă ne uităm la grilele de salarizare, vedem că ele s-au aplatizat, iar ierarhiile din interiorul companiilor se reflectă tot mai puţin în banii primiţi de fiecare în parte. Întrebarea care apare acum e, de ce ar munci angajatul performant în plus, dacă oricum duce acasă o sumă doar cu o idee mai mare decât colegul care a învaţat şi-a muncit mai puţin.
Salariile din România se egalizează. După creşteri repetate, un sfert dintre angajaţii din ţară au ajuns să fie plătiţi cu salariul minim. Dacă în mediul privat lefurile medii erau la începutul anului cu 14% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, salariul minim a urcat cu 38%, un ritm de aproape trei ori mai rapid decât media. Sunt creşteri mult mai rapide decât pot companiile să suporte, astfel că acestea nu îşi mai permit să crească proporţional şi salariile mai mari. Cu alte cuvinte, dacă paznicul unei firme a primit anul trecut 200 de lei în plus din creşterea salariului minim, alti 200 anul acesta şi-ar urma să primească încă 550 de lei anul viitor, după cum spune programul de guvernare, majorările de care se vor bucura colegii săi calificaţi vor fi mult mai mici sau deloc.