Creştinii ortodocşi intră luni, 31 iulie, în postul Adormirii Maicii Domnului, numit popular postul Sfintei Marii sau al Sântămăriei, care durează două săptămâni. Dezlegare la peşte va fi doar în 6 august şi în 15 august, ziua praznicului.Astfel, timp de două săptămâni, credincioşii ţin al treilea mare post din an, după cel al Paştilor şi cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii“ reprezintă cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate procesiuni cu icoane şi pelerinaje.
Acest post începe de obicei pe 1 august şi are o durată de două săptămâni (1-15 august). Lăsata secului pentru postul Adormirii Maicii Domnului se face pe data de 31 iulie. „Acest post îi pregăteşte pe creştini pentru cele două mari praznice din luna august: Schimbarea la Faţă (6 august) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august).
Sărbătoarea este precedată de două săptămâni de post aspru, despre care în credinţa populară se spune că este rupt din Postul Mare. Într-adevăr, atmosfera este una pascală, cu bucurie şi speranţă, în biserici citindu-se rugăciuni speciale şi cântându-se în ajun Prohodul, la fel ca şi în Vinerea Mare”, explică părintele Paul Tudorache, de la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Călăraşi.
Originea Uspeniei
Originea acestui post a fost fixată în secolul al V-lea când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La început, durata postului Adormirii Maicii Domnului era diferită pentru creştini, cei din Antiohia posteau o zi, pe 6 august, în vreme ce la Ierusalim acest post ţinea opt zile.
Existau şi creştini care posteau toată luna august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei şi a duratei postului a avut loc în secolul al XII-lea, la sinodul local din Constantinopol (1166), condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis. Aici s-a stabilit ca acest post să fie ţinut începând cu 1 august şi să se termine pe 15 august, ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului.
Biserica Ortodoxă cinsteşte la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare. „Grecii numesc Praznicul Adormirii Maicii Domnului «Paştile verii». Având în vedere frumuseţile naturale ale ţării noastre, ca şi mulţimea de biserici şi mănăstiri închinate Sfintei Fecioare Maria, mulţi au considerat că România este grădina Maicii Domnului. De fapt, această expresie a folosit-o şi Papa Ioan Paul al II-lea când a vizitat ţara noastră, în anul 1999“, a spus părintele Constantin Stoica, din cadrul Patriarhiei Române.
Patru sărbători închinate Maicii Domnului
În fiecare an, la 15 august, creştinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, considerată una dintre cele mai importante sărbători închinate „celei mai cinstite decât heruvimii şi mai mărite fără de asemănare decât serafimii“. Pentru acest moment, credincioşii se pregătesc timp de două săptămâni, prin post şi rugăciune. În calendarul Bisericii Ortodoxe există patru sărbători închinate Fecioarei Maria: Naşterea Maicii Domnului, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, Bunavestire şi aceasta din urmă, considerată a fi de o covârşitoare însemnătate. Biserica Ortodoxă o cinsteşte cum se cuvine pe Maica Domnului. Aceasta este pomenită la fiecare slujbă prin rugăciuni, cântări religioase, acatiste sau paraclise. Pe Fecioara Maria o au ca şi ocrotitoare copiii care au fost botezaţi cu numele ei sfânt şi tot ea este purtătoarea de grijă a tuturor mănăstirilor din ţara noastră.
Se pun flori la icoană
Tradiţia spune că, de Sfânta Maria, se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că ele vor fi bune de leac. Gospodinele duc la biserică fructe pe care le slujesc şi apoi le dau de pomană pentru sufletul rudelor decedate. Tradiţia spune că, dacă de Sfânta Maria înfloresc trandafirii, va fi toamnă lungă.
Ţăranii care aveau vii mari obişnuiau să tocmească paznici. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Cei care mai erau văzuţi cu pălărie după 15 august erau ironizaţi. Se interzice scăldatul în apa râurilor spurcată de cerb şi dormitul pe prispă. De pe 15 august se deschidea, în satul tradiţional, un important sezon al nunţilor, ce ţinea până la intrarea în postul Crăciunului.
Se organizau târgurile de toamnă. Perioada dintre cele două Sântămării, numită Între Sântămării, se consideră timp optim pentru semănăturile de toamnă.
SURSA : ADEVARUL.RO