Cel mai mare proiect de investiţii din judeţ a fost îngropat. Ministerul Energiei arată cu nu mai continuă lucrările la barajul de la Lunca Paşcani. Până acum s-au investit peste 100 de milioane de euro. Oficialii ministerului au umflat atât de mult cifrele încât pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice estimează că ar mai fi nevoie de 125 de milioane de euro, cu mult mai mult decât se credea până acum
Cea mai mare investiţie a statului în judeţul Iaşi este lăsată în paragină şi de către noua guvernare. Proiectul „Amenajarea Hidroenergetică Paşcani” (AHE) a fost iniţiat în anul 1985 şi a fost continuat prin decizii adoptate în 1989, 2002 şi 2006. În ultimii peste 10 ani, de proiect s-a ocupat Hidroelectrica SA, societate cu capital de stat aflată în insolvenţă, dar care a înregistrat profituri semnificative în ultimii ani. Însă şefii Ministerului Energiei spun că societatea „se află în imposibilitate de a finanţa în continuare funcţiunile nonenergetice” ale amenajării, în timp ce continuarea investiţiei în componentele energetice nu se justifică din punct de vedere economic.
Potrivit autorităţii centrale, în ultimii aproape 30 de ani, la acumulare au fost investiţi peste 100 milioane euro. „Restul de executat din devizul general la 1.01.2016, pentru finalizarea lucrărilor la AHE Paşcani şi punerea în funcţiune a capacităţii energetice este de circa 125 milioane euro, fapt ce conduce la un cost de circa 18,5 milioane euro/MW instalat, valoare care nu justifică economic continuarea şi finalizarea acestei amenajări, numai pe considerente energetice (costul este de 9 ori mai mare decât media europeană)”, a arătat Cristian Buşu, secretar de stat în cadrul Ministerului Energiei, într-o adresă publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor sub forma unui răspuns la o interpelare a deputatului Petru Movilă (PMP).
De remarcat că, în ultimii doi ani, miniştrii au mai vorbit de un necesar de finanţare pentru finalizarea lucrărilor ori de 90 milioane euro ori de 60 milioane euro, suma prevăzută în devizul din 2016 fiind cea mai mare estimare până acum. Potrivit adresei, investiţiile Hidroelectrica SA de după 2007 au vizat, pe lângă funcţia energetică, şi celelalte funcţiuni ale amenajării. „Acest fapt nu este în concordanţă cu scopul unei societăţi comerciale care constă în maximizarea profitului acesteia. (…) Hidroelectrica SA precizează că prin HG 1202/2010 preţul plătit pentru apa turbinată, în scopul producerii de energie electrică, a fost majorat de 4,23 ori, ceea ce a contribuit la crearea premiselor unei situaţii financiare nefavorabile a societăţii”, a mai spus Buşu.
Hidroelectrica a avut un profit de 250 milioane euro în 2015
În interpelarea sa adresată Ministerului Energiei, deputatul Movilă a subliniat că au fost identificate unele soluţii pentru finalizarea lucrărilor, dar acestea nu sunt puse în practică. El a făcut trimitere la faptul că, în anii 2014 şi 2015, reprezentanţi ai autorităţilor centrale au gândit un plan prin care obiectivul de investiţii să treacă de la Hidroelectrica direct în proprietatea statului, la Ministerul Mediului, şi, ulterior, să fie identificate surse de finanţare europene.
„Barajul de la Lunca Paşcani reprezintă un sprijin real pentru regiunea Moldovei. Finalizarea lucrărilor ar aduce o serie de beneficii importante pentru zona Paşcani. Turbina care a fost montată deja ar produce curent electric prin regularizarea cursului râului, barajul ar urma să asigure apă pentru irigaţii, pentru alimentarea municipiului Paşcani, iar oraşul şi comunele învecinate ar fi ferite de inundaţii”, a arătat Movilă în interpelare. El a subliniat că Hidroelectrica a avut un profit de circa 250 milioane euro (brut) în 2015, similar cu cel din 2014, cu toate că este în stare de insolvenţă. „A devenit în ultimii ani una dintre cele mai profitabile companii de stat”, a mai spus Movilă.
Continuarea pe Ziarul de Iasi