În pedagogia simplă de la clasă se măsoară rezultatele unui copil pe o scară de tip „sub nivelul dorit – la nivelul obiectivelor– peste nivelul aşteptat” * copiii performanţi sunt cei care, după ce au achiziţionat cunoştinţele şi competenţele propuse de un anumit capitol, să spunem, pot duce cunoaşterea, de la nivel pur aplicativ, la unul creativ * ei sunt cei care pot face din achiziţiile standard instrumente de cercetare, mijloace de investigare personală a realităţii, care găsesc soluţii realizând conexiuni proprii, pentru situaţii şi probleme inedite.
De obicei, profesorul de rând îşi concepe lecţia până la jumătatea drumului cunoaşterii adevărate: el parcurge, probabil, metodic şi cu sârguinţă, momentele explicaţiei, demonstraţiei şi ale aplicării lucrurilor nou învăţate în contexte controlate, previzibile – de timp exerciţii şi probleme – aşa cum apar ele în manualele obişnuite.