„Trebuie sa fim civilizați iar civilizația asta se tine cu niște reguli!” Sunt cuvintele primarului pascanean rostite in ședință legislativului local din 28 septembrie a.c. pentru a-i convinge pe aleșii locali sa voteze noul regulament al cimitirelor. Se înțelege ca pana acum acesta activitate nu ar fi fost reglementata, ca ar fi un vid de autoritate si ca cele 11 cimitire din municipiu ar fi funcționat fără reguli.
Regulamentul comuniștilor
Din informațiile disponibile pe internet si din relatările preoților parohi, cimitirele din Pașcani funcționează si sunt administrate conform unor prevederi legale, regulamente si cutume bisericești.
După naționalizarea terenurilor bisericești de către comuniști, cimitirele au trecut in proprietatea statului si au fost administrate prin intermediul Comitetului Executiv al Consiliului Popular. Regulamentul intrat in vigoare pe 11 martie 1983 este valabil si acum. Documentul prevede ca actele eliberate pana atunci, pentru locurile de înhumare, rămân valabile si ca unei persoane i se atribuie un loc de veci pentru o perioada de 25 de ani, in schimbul unei taxe anuale de folosință, sau pentru 7 ani de zile, pentru folosință gratuită celor cu venituri mici, ambele termene cu posibilitatea de prelungire. Locul de veci putea fi folosit pentru înhumarea soților, si a rudelor ascendente sau descendente. De asemenea o parte din prevederi sunt prezente si in regulamentele de după 1990 inclusiv in proiectul inițiat de primarul Marius Pintilie.
In baza acestui regulament, cimitirele din Pașcani au fost administrate de Intreprinderea de Gospodărire Comunală transformata in RAGCL Pașcani, din anul 1991. Conform registrelor, 1698 de persoane au achitat taxa de folosință pentru un loc de veci. Sumele sunt diferite, în funcție de perioada când a fost făcută încasarea fără sa fie specificata perioada de folosință. Prima chitanță înregistrată este din 1979, iar ultima, pe 1 martie 1994. Primarul Marius Pintilie nu a clarificat încă regimul juridic al acestor documente si pune sub semnul întrebării.
A doua naționalizare a cimitirelor
In 1998 intra in vigoare Legea 213 privind bunurile proprietate publica in care se arată ca „fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale…”
Prin aceeași lege „bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului” puteau fi revendicate de fostei proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparație”.
Administratia locală de la acea vreme nu a făcut demersurile necesare pentru ca bisericile sa reintre in posesia terenurilor confiscate de comuniști.Un an mai târziu prin HCL nr 55 /1999 au trecut cimitirele in domeniul public iar prin Hotărârea de Guvern 1354 din 2001 in domeniul public al județului Iași. Un an mai târziu prin OUG 36/ 2002 este reglementat dreptul de proprietate al Comunităților Evreiesti asupra lăcașelor. de cult si a cimitirelor din cultul mozaic. Urmează Legea 489 din anul 2006 privind libertatea religioasa prin care este recunoscut dreptul bisericilor de a deține si administra cimitire confesionale, potrivit regulamentelor proprii.
Regulamentul lui Crăciunescu
Trei ani mai târziu – iunie 2009, pe timpul administratiei Crăciunescu, este aprobat primul regulament al Consiliului Local Pașcani de administrare a cimitirelor. Conform documentului fostul primar ar fi trebuit sa emită o dispoziție pentru înființarea unui birou specializat, cu stat de funcții si organigrama dar regulamentul nu a fost aplicat. Era prevăzută darea in folosință pe p perioada de 7 sau 25 de ani, a maxim 2 locuri de veci pentru fiecare familie. Au fost considerate ca fiind publice 8 cimitire, inclusiv cele din suburbii si cel evreiesc fără sa se tina cont ca cimitirele confesionale aparțin bisericilor.
Legea Cimitirelor
In anul 2014 este publicată Legea Cimitirelor, prima reglementare aprobată, după Revoluție. In document se arată ca cimitirele pot fi publice, ale statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale cât si in proprietatea si administrarea cultelor religioase. Deși invoca prevederile acestei legi primarul Marius Pintilie nu nu a ținut cont in proiectul de regulament propus spre aprobare ca cimitirele din suburbii sunt confesionale si ca au aparținut si pot aparține din nou bisericilor.
Regulamentul lui Pantazi
Urmează un nou regulament al cimitirelor aprobat tot de Consiliul Local Pașcani. de acesta data la propunerea fostului primar Dumitru Pantazi, Prin HCL 151 din 29 august 2018 se aproba înființarea unui serviciu public specializat precum si forma de administrare si documentația necasare delegării lui. Sunt cuprinse doar cimitirele ortodoxe din oraș si suburbii, nu si cel evreiesc.
Regulamentul BOR
Nici acest regulament nu a fost aplicat. Doi ani mai târziu, in 2020 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romana aproba propriul regulament unde se stipulează foarte clar ca cimitirele bisericilor sunt proprietatea acestora si ca ele nu pot fi înstrăinate sau preluate de exemplu de administrația locală.
Un an mai târziu toate protopopiatele din județul Iași, inclusiv cel din Pașcani sunt înștiințate sa aplice regulamentul. Conform documentului cimitirele sunt administrate de preoții parohi, iar locurile pentru morminte sunt atribuite pe vecie, cu sau fără plata unei taxe.
Regulamentul lui Rățoi
In anul 2022 administrația locala pune in dezbatere publica un nou proiect de regulament pentru administrarea cimitirelor din Pașcani, fără sa se tina cont de cel aprobat de BOR. A fost inițiat de viceprimarul Cristian Rățoi si a fost retras de pe ordinea de zi, in urma dezbaterilor in Consiliul Local pentru a fi modificat si completat.
Regulamentul lui Pintilie
In acest an s-a revenit cu același proiect de regulament, in cele din urma inițiat de primarul Marius Pintilie. In ședința din 28 septembrie a.c. a fost respins la vot de consilierii din opoziție cu ajutorul viceprimarului Rățoi.
In referatul de aprobare primarul municipiului spune ca regulamentul din 2018, care nu a fost aplicat, trebuie modificat pentru ca ar fi depășit si completat cu o serie de propuneri verbale care ar fi fost primite de la cetateni.
In intervențiile sale publice, mai ales in ședința din 28 septembrie a.c. a tasat sa se înțeleagă ca activitatea cimitirelor nu a mai fost reglementata pana acum.
Cimitirele din suburbii
Cu atâtea reglementari, unele contradictorii cimitirele din Pașcani au reușit sa funcționeze si sa se dezvolte. Cele din suburbii au fost administrate de biserici chiar si pe timpul regimului comunist, fără intervenția statului. Locurile de veci au fost date spre folosință gratuit si pe perioada nedeterminata. Au fost îngrijite si folosite de familiile din parohii pana in ziua de azi. Cutumele si obiceiurile au fost păstrate si după 1990, pana in prezent.
Unele dintre ele sunt întreținute după regulile bisericești altele caută soluții pentru a acoperi cheltuielile necesare. Chiar primarul recunoaște ca in suburbii, cimitirele arată bine ceea ce demonstrata ca nu ar fi nevoie sa fie preluate in administrare de Primărie. Nu este stabilit un program, sunte deschise permanent, nu au fost înregistrate evenimente deosebite iar serviciile de administrare si cele religioase sunt asigurate de oamenii bisericii.
De exemplu cimitirul din suburbia Lunca datează din 1939 conform actelor bisericii. Aproape jumătate din terenul respectiv este intabulat de biserica dreptul de proprietate fiind stipulat in cartea funciară. Sunt peste 200 de locuri de veci atribuite gratuit, pe vecie, deținute si îngrijite de familii.
La Sodomeni cimitirul vechi are peste 800 de locuri de veci. A fost înființat in perioada anilor 1700, conform celor spuse de parintele, Mihai Dascalu si are o suprafață de 2300 mp. Cimitirul nou a fost înființat prin anii 2000 si are 1300 mp. Parohul susține ca trenurile sunt proprietatea bisericii, cel puțin cel de la vechiul cimitir. Aici locurile de veci sunt pe perioada nedeterminata iar taxa de administrare este 1 leu, dar nu obligatorie.
De asemenea in suburbia Gastesti cimitirul are o suprafață de jumătate de hectar si o vechime de peste 200 de ani, de când a fost construita biserica. Sunt sute de morminte toate ocupate fără taxe.
O situatie diferită este in suburbia Bosteni. Biserica are 5 hectare de teren cu acte de la Primăria Pașcani si așteaptă emiterea titlului de proprietate. Aici a fost amenajat cimitirul in anul 2001 după aprobarea hotărârii prin care celelalte cimitire au fost preluate in domeniul public. Preotul aplica regulamentul aprobat de Biserica Ortodoxa Romana. Locurile de veci sunt atribuite pe perioada nedeterminata câte 2 pentru fiecare familie , cu plata unei singure taxe de 500 lei.
La Blagesti cimitirul datează din anul 1907, susține noul preot, Costel Hrostea. Biserica are aproape 1 ha de teren donat de oamenii locului, au fost făcute măsurătorile cadastrale si încerca sa obține titlul de proprietate. Din acest
Cu toate acestea primarul municipiului încerca sa preia administrarea cimitirelor din suburbii, chiar daca nu este nevoie iar terenurile sunt ale bisericilor.
Consilierii din opoziție au spus ca demersurile administratiei locale seama cu o acțiune de naționalizare si ca ar trebui făcut un regulament doar pentru cimitirul nou care urmează sa fie amenajat.
Cimitirul cu tranzacții „mafiote”
In ceea ce privește cimitirul municipal, el a fost administrat de IGCL/ RAGCL iar după Revoluție, din 1991 a fost predat Parohiei „Înălțarea Domnului”, cea care îl îngrijește si astăzi, conform precizărilor preotului Pavel Postolache.
Cimitirul a fost extins pe o suprafață de aproape 1000 mp obținută prin donație. Chiar daca au fost in vigoare doua regulamente ale municipalității si unul de pe timpul comuniștilor cimitirul este si cum administrat după cutumele si regulamentul bisericii.
Oficial, biserica a perceput taxe de pana la 1000 lei pentru locurile de veci, conform precizărilor preotului Pavel Postolachi dar pentru ca nu mai sunt libere, cei care le dețin le vând altor familii cu prețuri foarte mari, pana la 5000 de euro. Din acest motiv sunt numeroase reclamații din partea celorlalți membri de familie nemulțumiți, mai ales a celor plecați in străinătate ca și-au găsit ocupate de alte persoane locurile de veci .
Trei ani pentru un inventar nefinalizat
Problemele s-au acutizat in ultimii ani de zile, dar nici fosta si nici actuala adminsritratie nu a luat nici o măsură pentru stoparea acestor practici. Primarul Marius Pintilie recunoaște acesta situație.
Deși susține ca Primăria este proprietarul cimitirului municipal edilul spune ca nu a putut interveni pentru stoparea vânzării ilegale a locurilor de veci pe motiv ca nu ar avea stabilite reguli, in contextul in care legislativul local a aprobat pana acum doua regulamente.
De asemenea in aproape 3 ani de zile nu a reușit sa finalizeze inventarul locurilor de veci deși administratia locală are un serviciu specializat pentru cimitire si parcări unde sunt 4 salariați. Primarul Pintilie susține ca ar fi dificultăți in identificarea locurilor de veci deși informațiile ar trebui sa fie disponibile in registrele bisericii.
Cum este la alții
Menționăm ca in orașul Targu Frumos sunt trei cimitire, unul ortodox unul catolic si unul evreiesc. Toate sunt in administrarea bisericilor, iar Primăria nu a impus nici un regulament de funcționare si administrare. In orașul Hârlău sunt patru cimitire 2 evreiesti si doua ortodoxe. Toate sunt administrate de Primărie in baza unui regulament aprobat in anii 90. Se atribuie câte 1-2 locuri de veci pentru fiecare familie, in funcție de solicitări si sunt plătite doua taxe, o singura data pentru înhumare si pentru locul de veci, in valoare totală de 135 lei ( 80 pentru locul de veci si 55 taxa de înhumare). Contractele sunt încheiate pentru o perioada de 10 ani de zile dar sunt prelungite de familie, susține primarul Radu Curca.