Cu siguranță că în aceste zile de izolare, v-a picat privirea și pe gluma: ”Cum vom ieși din carantină? a) Cu 10 kg în plus, b) alcoolici, c) divorțați și d) toate răspunsurile sunt corecte”. De fapt, fiecare variantă în parte ilustrează modul greșit de a face față noii situații în care ne-am trezit. Cum gestionăm emoțiile în timpul izolării, cum discutăm despre situația în care suntem, cum facem școală acasă fără supărări și certuri și multe alte recomandări utile ne-a dat Alina Comendant, psihoterapeut cu 10 ani de experiență în lucrul cu copiii și părinții.
Articol scris de Veronica Guzun
Trăim ca într-un film. Străzile pustii sunt umplute doar de ciripitul păsărilor și sirenele ambulanțelor. Cei patru pereți ai caselor noastre au devenit tot universul, și loc de joacă, și loc de muncă, și cinematograf, și școală, și restaurant. Un adevărat test pentru fiecare dintre noi, dar și pentru relațiile noastre. Când am solicitat câteva recomandări de la psihoterapeutul Alina Comendant, jongla și ea, ca noi toți, cu toate aceste roluri: învățătoare, mamă, parteneră de viață, terapeut. Așa că, sugestiile ei despre cum gestionăm emoțiile în timpul izolării sunt mai mult decât ”ce se spune la carte”, ci sunt adaptate contextului inedit în care ne-am trezit cu toții.
Cum le vorbim copiilor despre ceea ce se întâmplă în jur
Despre modul în care trebuie să le explicăm copiilor situația în care ne aflăm fără a genera mai multă îngrijorare, Alina Comendant spune: Mai întâi, părintele trebuie să înțeleagă cât mai bine situația: ce este acest virus, cum acționează, cum ne poate afecta etc, pentru că noi suntem un facilitator atat al transmiterii informațiilor, cât și al semnificației acestora. Adaptarea limbajului la vârsta copilului este esențială. Pentru aceasta ne pot veni în ajutor desenele, mataforele, poveștile. Este posibil să transmitem îngrijorare, chiar dacă vorbim pe un ton calm, aceasta ”se simte” din felul non-verbal (mimică și corp) și paraverbal (cum sunt accentuate cuvintele si expresiile) în care comunicăm între adulți, cu copilul sau reacționăm la știrile auzite. Aș pune accent pe ”cum” și “când” trasmitem copilului informatii:
- Cum: cu blandete si grijă față de înțelegerea copilului la nivel cognitiv, emotional;
- Când: când ne simțim pregătiți și disponibili emoțional să răspundem la întrebări, să empatizăm cu îngrijorarea lui. De preferat când există un timp special pentru conectare, dar nu înainte de culcare, pentru a-i lăsa suficient timp de “digerare” a informațiilor”.
Și jocurile pot veni în ajutor
Pentru exprimarea emoțiilor, pe copii îi poate ajuta jocul. Printre recomandările psihoterapeutului se numără lucrul cu corpul și partea senzorială. Cum ar fi: încordarea și relaxarea fiecărei părți a corpului, identificarea diferitelor obiecte/ materiale cu ochii închiși, jocurile cu apă, nisip kinetic, plastilină. Totuși specialistul sugerează să se păstreze un echilibru între nou și familiar, deci de a nu introduce brusc jocuri pe care copilul nu le-a mai jucat, ci de a alterna rutina cu noutatea.
”Copiii se conectează cu emoțiile lor în timp ce se joacă. De aceea, tot ce rămâne de făcut este să ne alăturăm jocului lor, simțim atmosfera, felul în care copilul își foloseste corpul, jucăriile. Astfel se creează o conexiune specifică neuronilor oglindă în care, ca părinți, devenim conștienți la nivel emoțional de ceea ce se întâmplă cu copilul. Mai departe, în funcție de vârsta lui il putem ajuta sa exprime tensiuni, temeri, conflicte interioare (la nivel senzorial, prin cuvinte etc.)”.