Cu toții auzim de la știri, în această perioadă, cum rata inflației bate record după record. Din nefericire, puțini dintre noi știm, cu adevărat, care este impactul real al acestui termen economic abstract, asupra finanțelor noastre personale și stabilității noastre financiare pe termen lung.
Pentru a înțelege cât mai bine fenomenul, să pătrundem puțin în universul terminologiei economice. Astfel, inflația este definită, în literatura de specialitate, ca fiind un fenomen care duce la creșterea generală a prețurilor. Așa cum se întâmplă acum, când asistăm la scumpiri de alimente, combustibil, facturi, etc.
Practic, inflația poate fi resimțită extrem de bine, dacă te gândești la ceea ce putei cumpăra, în urma cu un an, cu 10 lei. Vei observa că aceeași sumă de bani nu-ți mai ajunge astăzi pentru a face aceleași achiziții. De ce? Din cauza inflației, care a crescut prețurile bunurilor respective.
Resimțim cu adevărat o inflație mai mare?
Potrivit sondajelor de opinie efectuate în rândul consumatorilor, populația are deseori sentimentul că inflația este mai mare decât o arată indicii prețurilor reale. Cum se formează percepțiile populației asupra inflației? În urma efectuării unei serii de studii academice, s-au constatat următoarele:
-se acordă o atenție mai mare prețurilor care cunosc majorări decât celor care sunt stabile ori în scădere.
Majorările de prețuri ne rămân, de asemenea, mai mult timp în memorie. Tindem să observăm mai puțin prețurile stabile sau pe cele în scădere, deși acestea sunt, de asemenea, luate în considerare la calcularea ratei medii a inflației;
-cheltuielile mărunte și frecvente sunt mai puternic percepute.
În ultimii ani, prețurile unor bunuri și servicii achiziționate în mod frecvent au crescut peste medie. Printre acestea se numără benzina, pâinea și biletele de transport în comun. Adesea, acordăm o atenție prea mare variațiilor prețurilor acestor articole atunci când ne gândim la inflație, ceea ce poate însemna că, în cele din urmă, supraestimăm rata efectivă a inflației.
-cheltuielile efectuate prin debitare directă și cele mai puțin frecvente sunt mai puțin percepute
O sumă substanțială din bugetul gospodăriei noastre este cheltuită pe bunuri și servicii achiziționate mai rar, cum ar fi automobilele și vacanțele. Există și articole pentru care plata se face adesea prin transfer bancar automat (prin operațiuni de debitare directă sau prin ordine de plată permanente), cum ar fi chiriile pentru locuințe și facturile de telefon. Tendința noastră este de a remarca mai puțin aceste cheltuieli și variații ale prețurilor atunci când ne gândim la inflație.
Inflația în România a depășit pragul de 6%
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 6,3% în luna septembrie 2021, de la 5,3% în august, ne transmite Institutul Național de Statistică (INS). Conform acelorași date, mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 8,71%, mărfurile alimentare cu 4,26%, iar serviciile cu 3,75%.
Se pare că preţurile de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 au crescut cu 0,8%.
Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 5,6%, în timp ce rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 a ajuns la 6,3%.
De asemenea, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2021 comparativ cu luna august 2021 este 100,83%.
Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2021 comparativ cu luna septembrie 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 5,2%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2020 – septembrie 2021) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) determinată pe baza IAPC este 2,9%.
În ultimul an, energia electrică, gazele naturale și uleiul s-au scumpit cel mai mult.
Astfel, între septembrie 2020 – septembrie 2021, energia electrică s-a scumpit cu 24,65%, gazele naturale cu 20,55%, iar uleiul comestibil cu 23,84%. Singura ieftinire a fost la energia termică, de 0,21%.
În zona euro, lucrurile stau chiar mai rău de atât
În zona euro, acolo unde vrem să fim și noi acceptați, în luna septembrie, inflația a atins maximul ultimilor 13 ani.
Oficiul European de Statistică (Eurostat) a anunțat, de curând, faptul că rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,4% în septembrie, de la un nivel de 3% în august.
Practic, acest nivel nu mai fusese atins din anul 2008.
Cum ne protejăm banii de inflație?
Acum că am văzut ce presupune inflația și care sunt cifrele momentului, trebuie să știi că există câteva soluții care îți pot salva economiile de inflație.
Poți să plasezi banii inteligent, astfel încât puterea lor să nu scază odată cu timpul și creșterea ratelor inflației.
În primul rând, renunță la ideea de a primi dobânzi de la bancă. Acestea nu reprezintă o afacere profitabilă, dacă vrei să scapi de inflație, rata dobânzilor la depozite neținând pasul cu rata inflației.
Analiștii economici recomandă investițiile în acțiuni sau în aur, în perioadele inflaționiste. De asemenea, criptomonedele pot fi o variantă, însă mulți analiști nu sunt de acord cu ea, din cauza riscului mult prea mare, cauzat de volatilitatea extremă.
Andreea Nica, chartered financial analyst (CFA), recomandă următoarele: „Pentru că nivelul inflaţiei nu poate fi controlat de către investitori în condiţiile unei inflaţii în creştere, depozitele au de cele mai multe ori randamente reale limitate, chiar negative. Într-un mediu inflaţionist, aş propune investiţia în acţiuni ale companiilor care îşi pot modifica preţurile, transferând cel puţin parţial povara inflaţionistă către consumator. Majoritatea obligaţiunilor au un cupon fix, câştigul nominal este, deci, predictibil, însă nu sunt potrivite pentru un mediu inflaţionist. Trebuie să reţinem de asemenea faptul că randamentul potenţial creşte odată cu creşterea riscului asumat, aşadar un apetit mic pentru risc va aduce un randament potenţial scăzut al investiţiei. În acelaşi timp, pe lângă analiza risc asumat versus randament potenţial, un alt element important este orizontul investiţional. Deciziile investiţionale sunt diferite dacă avem o perspectivă pe termen îndelungat faţă de o situaţie, în care, de exemplu, investesc acum 10.000 lei într-un instrument financiar şi am ca obiectiv să îi cheltuiesc într-un an pe un bun. În această situaţie, mai degrabă investesc în obligaţiuni sau în fonduri de investiţii de obligaţiuni sau mixte sau economisesc cu un depozit pentru că, la scadenţă, cel puţin în termeni nominali, nu o să fiu în pierdere şi o să pot cumpăra bunul respectiv.
Desigur, dacă acest bun pe care îmi propun să îl achiziţionez într-un an are un preţ de referinţă în euro, cum ar fi cumpărarea unei maşini, atunci fluctuaţiile cursului de schimb sunt un alt element de luat în calcul. Pe lângă pierderea puterii de cumpărare în lei din cauza unei inflaţii ridicate, trebuie să ţinem cont şi de o eventuală depreciere a leului faţă de euro. În acest caz, putem investi sau economisi direct în euro”.