În condițiile în care pachetul II de măsuri fiscal-bugetare propus de Guvernul Bolojan va trece de analiza Curții Constituționale în luna decembrie, de la 1 ianuarie 2026 impozitele pe locuințe vor crește simțitor pentru buzunarele românilor, cu o marjă de aproximativ 80%. Cu toate că proiectul de modificare a legislației modifică bazele de impozitare, iar guvernanții au promis că va exista și un sistem informatic menit să permită cetățenilor un calcul preliminar al cuantumurilor pe care le vor avea de plătit, acesta nu a fost încă făcut public.
Ziare.com a alcătuit o serie de exemple de calcul cu scopul de a oferi proprietarilor o idee generală legată de câți bani vor fi nevoiți aceștia să pregătească pentru viitoarele impozite.
La mai puțin de o lună după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pentru cel de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare gândit cu scopul de a echilibra finanțele publice și a scădea deficitul bugetar, în septembrie 2025, Curtea Constituțională (CCR) a cerut eliminarea unor prevederi considerate neconstituționale, precum testarea poligraf a angajaților ANAF, ceea ce a întârziat intrarea în vigoare a modificărilor. Pachetul legislativ, cu articolele problematice eliminate, a fost votat din nou în plenul reunit al Parlamentului pe 18 noiembrie 2025, în ideea aplicării noilor impozite de la 1 ianuarie, însă opoziția formată din reprezentanții partidelor extremiste AUR, POT, SOS România a contestat din nou legea la CCR, ceea ce a amânat promulgarea acesteia.
Deși inițial CCR programase dezbaterea sesizării pe 21 ianuarie 2026, ceea ce ar fi făcut imposibilă aplicarea majorărilor de la 1 ianuarie, Executivul a solicitat, însă, urgentarea analizei, iar Curtea a acceptat să devanseze termenul pentru 10 decembrie 2025, dată la care se va pronunța asupra constituționalității legii. Astfel, dacă legea trece de acest hop, ea va putea fi promulgată și noile taxe vor intra în vigoare la termenul planificat. Premierul Bolojan a subliniat că majorarea impozitelor locale este esențială pentru reducerea deficitului bugetar și acoperirea „breșelor” din colectarea fiscală, obiective de altfel asumate și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

