Partea bună este că un scrutin local simultan cu cel europarlamentar înseamnă mai puţini bani cheltuiţi şi o conştientizare mai mare a rolului Uniunii Europene în dezvoltarea locală. Partea rămasă în discuţie este modificarea legislaţiei. Primăriţa din Ciorteşti ridică şi o dilemă: cum ar funcţiona până în octombrie o comună cu un primar în funcţie şi alt primar ales?
Intenţia liberalilor şi social-democraţilor din coaliţia de guvernare de a comasa două alegeri provoacă discuţii. Asta, pentru că este vorba ca, odată cu alegerile europarlamentare, fixate pentru data de 9 iunie, să se ţină şi scrutinul localelor – cel în care vor fi aleşi consilierii locali şi judeţeni şi, într-un singur tur, primarii şi preşedinţii consiilor judeţene.
Dincolo de aspectele organizatorice legate de stabilirea calendarului electoral (pre-campanie şi campanie, desemnarea personalului din secţiile şi circumscripţiile de votare etc.), se conturează necesitatea modificării a cel puţin unei legi – 256/2023, care la rândul ei a fost dată printre altele pentru modificarea Legii 115/2015, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Este legea care stabileşte că drept de vot la locale au persoanele care şi-au stabilit domiciliul cu cel puţin 6 luni în comuna/ oraşul/ judeţul respectiv. Altfel, persoanele care şi-au schimbat domiciliul cu mai puţin de 6 luni înaintea alegerilor vor putea să voteze doar în vechea unitate administrativ teritorială unde au locuit. Totuşi, asta n-ar fi o problemă.
Controversa din 2014
Cea mai controversată modificare legislativă cu impact asupra alegerilor a fost ordonanţa de urgenţă 55/2014, care a permis primarilor să „se transfere” de la un partid la altul în decurs de 45 de zile fără să îşi piardă mandatul. Spre deosebire de parlamentari şi eurodeputaţi, aleşii locali nu pot părăsi partidul pe listele căruia au fost aleşi decât cu preţul pierderii mandatului. Ordonanţa dată de Guvernul Ponta a permis schimbarea culorii politice a 5.000 de aleşi locali, în perioada 2 septembrie – 15 octombrie 2014, 80 la sută dintre ei migrând spre PSD. În Iaşi, pasul a fost făcut de 27 de primari. Avocatul Poporului, instituţie condusă pe atunci de Victor Ciorbea, a refuzat să conteste ordonanţa la Curtea Constituţională. A făcut-o PNL după alegerile prezidenţiale din toamna lui 2014 (câştigate de Iohannis în faţa lui Ponta). Liberalii a reclamat legea de adoptare a ordonanţei, iar Curtea a şi declarat-o neconstituţională. Chiar şi aşa, Parlamentul şi-a însuşit punctul de vedere anulând OUG 55/2014 abia în martie 2017, după încă două rânduri de alegeri – locale şi parlamentare.