Dar din dar se face rai. Asa suna o vorba inteleapta din batrani valabila si astazi, mai ales acum, in pragul sarbatorilor de iarna. Calauzit de dorinta de a-i ajutat pe cei care au nevoie de o mangaiere, un preot din Pasacani imparte an de an bucurii familiilor cu probleme sociale deosebite. Este vorba, mai ales, despre batrani care au ramas singuri sau au fost uitati, a caror venituri modeste nu ajung nici pentru acoperirea nevoilor zilnice. Pentru ei, un cozonac si o bucata de carne pentru masa de Craciun valoreaza poate mai mult decat tot aurul din lume. Asta deoarece, ele sunt oferite cu dragoste si credinta, de oamenii cu suflet mare, prin truda parintelui Dumitru Cristea de la parohia Sf Gehorghe din Pascani.
Alaturi de el am trecut pragul catorva case si am cunoscut oameni care mai au doar speranta in Dumnezeu si se roaga pentru sanatate si multumeste ca nu sunt uitati. Pe lista de ajutoare se regasesc atat alimente, cat si o masa calda, lemnne pentru caldura, bani de paine si chiar ochelari de vedere.
Pentru masa de Craciun, parintele paroh a dus zeci de pachete cu alimente, fructe si dulciuri famililor sarmane, singure, batranilor si persoanelor cu dizabilitati. Fara ajutorul unor oameni cu suflet mare din Municipiu care au ajutat la cumpararea pachetelor, dar si a colaborarii cu doua licee din Pascani nu ar fi reusit.
Este vorba si despre profesorul Mugurel Spataru de la Colegiul CF Unirea care impreuna cu elevi ai scolii a strans bani si a cumparat pachete pentru a aduce zambetul pe chipurile oamenilor batuti de soarta. In acest proiect de parteneriat „Sa ne ajutam aproapele” este implicat si Colegiul „Mihail Sadoveanu” din Municipiu.
Asociatia „Mila Crestina” coordonata de parintele Cristea a facut o lista cu persoanele necajite, a facut pachetele si am pornit la drum. Timp de cateva ore, atat cat a fost acordat in aceasta zi pentru a darui pachetele, am vazut oameni batrani, cu probleme medicale care locuiesc in casute mici, neincalzite.
Georgeta Iosub in varsta de 80 de ani a inceput sa planga atunci cand a vazut ca nu a fost uitata. A primit o punga cu produse de baza, o icoana si bani pentru paine, ca nu a mai mancat de cateva zile. Casa in care locuieste a fost data de catre o familie de tineri. Nu plateste chirie. Povestea ei este tragica, ca toate celelalte. A fost data afara de propriul copil, de care a avut grija si l-a crescut. Cu lacrimi in ochi a primit darurile si nu se mai oprea din plans si multumire.
Si familia Panainte din Fantanele a primit daruri. Are trei copii care invata foarte bine, insa situatia materiala nu este foarte buna.
La familia Suhan de pe strada Dragos Voda era forfota mare. Fata, cu handicap a vrut sa faca prajituri, iar mama i-a facut pe plac. Sarbatorile le vor gasi cu bine. Au primit pachet si o icoana, dar si binecuvantare.
Colindand am intrat in casuta lui nea Gheorghita. Cu o blandete de nedescris, cu fata luminata si lacrimi in ochi, acest om nu si-a gasit cuvintele de multumire. Icoanele ii acopera peretii fisurati ai casei, iar căndiluta este aprinsa mereu. Se roaga. Multumeste. Stie ca ii este greu, dar il astepta pe parinte sa-i aduca binecuvantare.
Pana nu demult, el ajuta oamenii aflati in nevoie, dar la cei 83 de ani picioarele nu-l mai asculta si este nevoit sa stea zi noapte in pat.
Cu emotie ne-a primit si pusnicul Serioja, descoperit fiind de parintele Cristea, atunci cand traia in padure, intr-o coliba. Un om autodidact, care si-a construit o casuta sub dealul din Fantanele si se ingrijeste de pe o zi pe alta. Aanei Serioja a multumit de pachetul primit printr-o carte, scrisa de el. Mai mult decat atat, a recitat si un poem. Si-a gasit linistea scriind poezii religioase.
Ne-am indreptat catre familia Ranca din Pascani. Locuieste intr-o casa pe jumatate daramata, iar capul familie este Petru in varsta de 58 de ani, cu handicap. A ramas fara un picior, in urma cu multi ani. Din aceasta cauza si piciorul stang ii face probleme, iar proteza s-a uzat. Are nevoie de o alta, iar costurile sunt foarte mari. Pachetul primit a fost numai bun pentru a avea de sarbatori ce pune pe masa.
Ana Teodorescu, o femeie batrana, bolnava, fara ajutor, cu diverse boli a fost si ea ajutata de Asociatia Mila Crestina, care are in evidente peste 160 de persoane singure, bolnave si nevoiase.
Aceasta femeie abia a venit pana la poarta sa ne primeasca. Lacrimi ii curgeau pe fata brazdata de ridurile groase. A ramas singura, iar familia a uitat de ea. Grijile zilei de maine sunt din ce in ce mai mari. Nu are lemne de foc pentru caldura, nimeni sa o ingrijeasca si nici venituri. In urma cu ceva timp si-a pierdut si ochelarii, iar vederea ii este din ce in ce mai slaba. Abia se putea tinea pe picioare, iar parintele a promis ca o ajuta cu lemne, ochelari si chiar ii trimite o femeie care sa treaca cateva ore pe saptamana pentru a o ingriji, voluntar.
Un caz asemantor este si cel al doamnei Marinescu, numai ca ea locuieste intr-un apartament, fara caldura, la etajul 8. Cu trasaturi fine si o vorba frumoasa, femeia a multumit si ne-a strans in brate.
Vasile si Magdalena Dudutel, doi pensioanari cu venituri mici si bolnavi au fost si ei trecuti pe liste pentru a primi pachetul si fructe, ciocolata, alimente de baza si preparate.
Asa au trecut 3 ore. Am cunoscut oameni deosebiti, dar care mostenirea, banii, singuratatea, batranetea, neputina sau sanatatea i-a adus in aceasta situatie. Singuri si lipsiti de ingrijire. Sunt la mila Domului, iar ceea ce le-a ramas este rugaciunea. ziarulorizont.info