Folosirea hârtiei nu este în niciun caz benefică naturii, dar nici schimbul excesiv de mailuri nu este cu adevărat prietenos cu mediul.
De la politețe la protecția mediului n-ar fi decât un pas. Se pare că la această concluzie au ajuns cercetătorii. Pentru că, spun ei, dacă am renunța la trimiterea de mailuri inutile, cum ar fi cele prin care răspundem cu un simplu „mulțumesc”, ar fi un gest simplu și în același timp eficient pe care l-am putea face pentru mediu. Emisiile de dioxid de carbon s-ar reduce semnificativ.
Trimiterea de miliarde de mailuri pe zi, folosirea serverelor și a diferitelor instrumente digitale contribuie în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră. În 2019, o agenție specializată din Franța a ajuns la concluzia că poluarea digitală reprezenta 4 la sută din emisiile totale de CO2 din lume, în condițiile în care traficul aerian contribuia cu 3 la sută la aceste emisii.
Cât poluează un e-mail
O echipă de cercetători din Marea Britanie care studiază schimbările climatice a ajuns la concluzia că zilnic se trimit milioane de e-mailuri inutile, unele conținând un simplu „Mulțumesc”. Un studiu a arătat că dacă toți britanicii ar trimite cu un mail mai puțin pe zi, s-ar emite cu 16 tone mai puțin dioxid de carbon, adică echivalentul a peste 80.000 de curse de avion între Londra și Madrid.
In Franța, potrivit studiului din 2019, se trimit zilnic 1,4 miliarde de e-mailuri, iar 75 la sută dintre ele reprezintă spam.
Specialiștii au calculat că un e-mail simplu, fără fotografie atașată, generează în medie 4 grame de dioxid de carbon de când pleacă de la expeditor, trece prin diferite centre de date și până ajunge la destinație și este deschis.
Cum polueaza mediul digital
Tot acest proces de trecere a unor date informatice prin rețele și servere necesită consum de electricitate, electricitate pentru a cărei producere se consumă resurse și se generează dioxid de carbon.
Iar impactul digitalului asupra mediului s-a accentuat de la apariția stocărilor în „cloud”, pentru că este vorba despre un conținut stocat în centre de date, în clădiri uriașe, pline cu servere. Acestea funcționează 24 de ore din 24, iar pentru a evita supraîncălzirea lor se folosesc sisteme de climatizare care „înghit” foarte multă energie. Un centru de date de 10.000 de metri pătrați ar consuma, astfel, tot atâta electricitate cât un oraș de 50.000 de locuitori timp de o zi.
S-a calculat că dacă internetul ar fi fost o țară, ar fi fost al treilea consumator mondial de energie, după China și Statele Unite.
Iar acestea sunt studii făcute înainte de pandemie. Cum pandemia și lockdown-ul, cu munca de acasă, au avut ca revers refugierea în online, probabil că cifrele sunt acum și mai mari.