Pe traseul ieșean al Autostrăzii Unirii se lucrează acum nu de la un capăt la altul, ci punctual pe capete: de la Moțca spre Tg. Neamț, respectiv în zona podului peste Prut. Intersecția cu A7, lângă Pașcani, pare mai degrabă un bonus.
Va fi nevoie de aproape 37 de ani de democrație pentru construirea încă unui pod pe Prut. Un complex modern de data asta: este vorba de perechea de poduri identice, unul pentru fiecare sens, cu câte două benzi, care vor lega rețelele rutiere din România și Republica Moldova. În România, este amplasat în dreptul localității Podu Jijiei (Golăiești), iar în Republica Moldova, lângă localitatea Zagarancea, o suburbie a orașului Ungheni.
Acesta este al doilea pod care se construiește pe Prut după 1989. Primul, cu o bandă pe sens, dar aproape la fel de lung precum cel al cărui șantier s-a deschis sâmbătă (246 față de 261 de metri), a fost ridicat în 2005 tot cu bani europeni (11 milioane de euro) și deschis traficului în 2010. Motivul pentru care podul a stat închis aproape cinci ani a fost lipsa infrastructurii vamale pe partea românească a Prutului. Celelalte poduri rutiere au fost construite în timpul regimului comunist: Galați-Giurgiulești în 1949, Albița-Leușeni în 1958, Sculeni în 1961 și Oancea (Galați) – Cahul în 1964.