Creştinii ortodocşi prăznuiesc duminică Rusaliile, marcând 50 de zile de la Înviere, iar luni Sfânta Treime, sărbătorită a doua zi după Duminica Pogorârii Sfântului Duh şi care încheie, practic, o perioadă încărcată simbolic din punct de vedere religios. În Duminica Rusaliilor se sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh, care rememorează în datina creştină trimiterea Sfântului Duh peste cei 12 apostoli prin care ei au putut să răspândească apoi Evanghelia, aceasta fiind una dintre cele mai vechi sărbători creştine.
În trecut, adulţii care doreau să primească botezul îl primeau în această perioadă, într-un cadru considerat a fi solemn şi festiv. În aceeaşi zi se aduceau în biserici flori şi ramuri de copaci, amintindu-se astfel de obiceiul iudeilor din Sărbătoarea Cinzecimii, în care se aducea mulţumire lui Dumnezeu pentru strângerea recoltei. Denumirea de Rusalii provine de la sărbătoarea trandafirilor în lumea romană, numită Rosalia, care era consacrată cultului morţilor. De aceea, în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, se pomenesc morţii într-o zi cunoscută tradiţional ca Moşii de Vară.
Oamenii vor lua, plecând de la biserică, ramuri şi frunze de tei sau de nuc pe care le aşază la icoane şi la uşi. Aceasta simbolizează limbile de foc care s-au pogorât peste apostoli şi în popor se crede că feresc gospodăriile de fulgere, grindină şi duhurile rele. A doua zi, luni, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. În secolul al XII-lea, nu era răspândită o astfel de sărbătoare, fiind privită de către unele biserici ca o inovaţie, fiind însă stabilită definit în jurul anului 1334.