Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, urmează echinocțiului de primăvară, ce marchează începutul primăverii astronomice. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, potrivit Observatorului astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Echinocțiul de martie marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul ceresc, linia imaginara de deasupra ecuatorului Pământului, de la sud la nord. Acest fenomen se produce în fiecare an pe 19, 20 sau 21 martie.
Din moment ce ziua și noaptea au aproape aceași durată – 12 ore – peste tot în lume, evenimentul este numit echinocțiu, care în latină înseamnă „noapte egală” (equi – egal , nox – noapte). În realitate însă, echinocțiile nu au exact 12 ore de zi lumină.
Anul acesta, în România fenomenul va avea loc pe data de 20 martie, la ora 18:15.
Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.
Astrologii spun că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane.