În România, ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe, o cincime din populaţie nu are toaletă, duş sau baie în casă, 15% din gospodării au restanţe la plata creditului ipotecar, a chiriei sau a utilităţilor şi 45% din populaţie locuieşte într-o gospodărie supraaglomerată.
Eurostat a analizat în ce condiţii au trăit europenii în perioada 2010 – 2020, evoluţia preţurilor locuinţelor şi a chiriilor, a inflaţiei, a costurilor de construcţie şi a altor factori care pot afecta calitatea vieţii europenilor.
Potrivit datelor Eurostat, 96% din populaţia României trăieşte într-o gospodărie care deţine o locuinţă proprie, de peste două ori mai mult decât în Austria (45%) sau Danemarca (41%). Însă, în aceste locuinţe proprii, ne călcăm pe picioare unii pe alţii: aproape jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe supraaglomerate. În vreme ce 18% din populaţia Uniunii Europene trăia într-o locuinţă supraaglomerată în 2020, cele mai ridicate rate de supraaglomerare au fost observate în România (45,1%), iar cele mai scăzute în Cipru (2,5%).Avem cel mai mic număr de camere pe persoană (1,1 camere), în condiţiile în care media UE este de 1,6 camere pe persoană, iar cei mai generoşi cu spaţiul personal, maltezii, beneficiază de 2,3 camere pe persoană. În plus, în gospodăriile româneşti trăiesc în medie 2,6 persoane, spre deosebire de cele din Germania, Danemarca, Finlanda şi Suedia unde trăiesc, în medie, două persoane.
În urmă cu doi ani, 1,5% din populaţia Uniunii Europene nu avea toaletă sau baie în casă. Acest lucru era cel mai frecvent în România (unde 21,2 % din populaţie nu avea toaletă, duş sau baie în locuinţă), urmată la mare distanţă de Bulgaria şi Letonia (ambele cu 7,0 %), precum şi de Lituania (6,4 %).