În acest an, distanţa dintre sărbatoarea catolică a Învierii Domnului şi aceeaşi sărbătoare a creştinilor ortodocşi este de o săptămână, creştinii în funcţie de confesiune, sărbătorind la date diferite Paştele. Astfel, cei aproximativ 2 milioane de catolici din România se pregătesc pentru Paştele de duminică , în timp ce ortodocşii aşteaptă Săptămâna Mare şi deniile.
Pentru catolici, unul din cele mai urmărite puncte de interes din timpul acestor evenimente pascale este momentul în care cel mai înalt prelat al Bisericii Catolice, se adresează public, tuturor credincioşilor în prima zi de Paşte.
Această cuvântare oficială este rostită anul acesta de Papa Francisc, al 266-lea episcop al Romei, ales în martie 2013, în Duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, de la balconul bazilicii din Piaţa San Pietro de unde Suveranul Pontif adresează ca în fiecare an, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvantarea „urbi et orbi”.
Pentru creştinii ortodocşi ziua de duminică marchează odată cu Duminica Floriilor, începutul Săptămânii Patimilor şi a deniilor, perioadă de rugăciune şi rememorare a suferinţei îndurate de Iisus Hristos, pentru oameni.
Deşi există un singur principiu pentru stabilirea datei Paştilor , sunt diferenţe datorită faptului că cele două Biserici funcţionează după calendare diferite, catolicii optând pentru calendarul gregorian şi cei mai mulţi dintre ortodocşi, pentru un calendar iulian revizuit.
Regula de stabilire a datei Paştilor a fost hotărâtă la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea şi conform ei Paştele începe în prima zi de duminică, după lună plină, după echinocțiu de primăvară, şi nu poate fi sărbătorit niciodată mai devreme de 21 martie.
Există și o singură excepție de la această regulă majoră, și anume: Dacă această duminică se suprapune Paştelui evreiesc (14 Nisan – a şaptea lună a anului ecleziastic şi prima lună a anului civil în calendarul ebraic), sărbătoarea va fi mutată în duminica următoare.