Cine sunt si de unde vin? • Vorbesc o limba stiuta numai de ei, un amestesc de cuvinte unguresti, secuiesti, nemtesti si romanesti • Un document istoric vechi spune ca au fost adusi de imparateasa Maria Tereza de undeva de la granita dintre Austria si Ungaria, pentru a pazi granitele estice ale Imperiului Austro-Ungar si dupa aceea s-au asezat aici, intemeind sate pe malul Siretului, in judetele Iasi si Neamt • Am stat de vorba cu ultimii ceangai din judetul Iasi • „Oletik nazan hazamlal inseamna Bine ati venit in casa mea”, ne-a intampinat Enerik Gherca din satul Iugani, comuna Mircesti • Cititi, mai jos, un reportaj realizat in exclusivitate de jurnalistii cotidianului BUNA ZIUA IASI despre ultimele comunitati de ceangai din judetul Iasi
Parasim drumul european aproape de judetul Neamt, dar ramanem totusi in judetul Iasi. Intram pe un drum comunal asfaltat si apoi, pe o ulita pietruita din comuna Mircesti. Oprim si intram intr-o casa de oameni gospodari. „Oletik nazan hazamlal”, ne spune gazda care zambeste, deoarece si-a dat seama ca nu am inteles nimic din ceea ce ne-a spus. „Am spus bine ati venit in casa mea. Acesta este graiul pe care l-am invatat de la parintii si bunicii nostri si ei, la randul lor, de la parintii lor si tot asa”, a adaugat Emerik Gherca, primul iesean care ne-a introdus in tainica lume a ceangailor.
In satul Iugani, din comuna Mircesti, incepe periplul nostru motivat de dorinta de a da la o parte catusi de putin din valul de mister care s-a asternut asupra originilor populatiei de catolici asezati de cateva secole pe malurile Siretului si ale Moldovei. Istoricii si cercetatorii le-au spus ceangai, dar lor nu le place sa fie numiti asa. La recensamant, s-au declarat toti romani. Transcrierea cuvintelor rostite in dialect de mosul Emerik si de ceilalti ceangai cu care am stat de vorba este aproximativa si nici nu garantam ca este corecta. De altfel, nici macar cercetatorii nu au putut stabili exact ce limba vorbesc ceangaii de pe Valea Siretului si asta ne scuza putin. Vorbesc o limba numai de ei stiuta, iar istoricii care au avut curiozitatea sa o studieze au putut constata ca este un grai amestecat din cuvinte unguresti, secuiesti, romanesti si nemtesti. Nu stiu sa scrie ceea ce vorbesc. Ceangaii au propriul dialect si asta adanceste si mai mult misterul pe care istoria l-a tesut in jurul lor. Insa te intelegi cu ei perfect si in limba romana. „Nu vorbim chiar ungureste. Am fost in Ungaria si nu prea m-am inteles cu ei. Isi cam dadeau seama ce voiam sa spunem, dar nu puteam vorbi cu ei cum trebuie. Imi amintesc ca am intrat intr-un magazin in Ungaria si aveau niste goldane. Am vorbit in graiul nostru: «O litilo silveo» si au inteles ca vreau goldane. Avem in graiul nostru cuvinte unguresti, deoarece strabunii nostri au venit din Ardeal”, a povestit batranul Emerik.
Ceangaii de pe Valea Siretului
Cu toate acestea, s-ar parea ca acest cuvant, „ceangau”, este de origine maghiara: csangani = a se corci sau csangó beszéd = vorbire corcita. Cel mai asiduu cercetator al acestei populatii, care traieste printre romani, in comunele de pe vaile raurilor Siret si Moldova, Butea, Rachiteni, Mircesti, Halaucesti si Sabaoani, este tot un iesean, Dumitru Martinas. Istoricul s-a nascut in comuna Butea si a recunoscut ca este la origine ceangau. Potrivit acestuia, romanii de pe malul Siretului sunt catolici si vorbesc propriul grai, deoarece au migrat in Transilvania in timpul invaziilor barbare si au revenit dupa circa 200 de ani. „Entudo magyorol no mono beselni, erteni modon”, adica „Eu stiu sa vorbesc in graiul nostru, dar nu prea bine”. „Daca ar vorbi cineva cu mine, as intelege. Am auzit si eu de la strabunii mei ca ne tragem din Ardeal. Mie acum imi spune Besleaga, dar pe tata il chema Farcas, un nume unguresc. Si-a schimbat numele pentru ca a fost infiat”, a spus Ion Besleaga (Farcas) din Iugani.
In toata comunitatea de catolici din Iugani este cunoscuta legenda migratiei in Transilvania si a revenirii pe plaiurile natale dupa aproape 200 de ani. „Pe la 1.600, cand in Moldova au navalit turcii si tatarii, stramosii nostri au migrat in Harghita, intr-o localitate numita Haremsek, care inseamna «Trei scaune». Dupa aceea, pe la 1.750 s-au intors inapoi pe malurile Siretului. Acolo au devenit catolici, iar graiul lor a imprumutat cuvinte maghiare si secuiesti. Eu sunt urmasul celor care au venit din Ardeal. In Sabaoani veti gasi mai multi care vorbesc in dialect”, a spus Petre Antalut, tot din Iugani.