Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care reglementează relația dintre recuperatorii de creanțe și românii care s-au împrumutat la bănci sau instituții financiare nebancare (IFN). Executivul a acționat în acest caz pentru a implementa, cu întârziere, o directivă europeană.
Pentru firmele care au achiziționat creanțe de la bănci și alte entități va fi mai greu să îi execute silit pe restanțieri sau să îi hărțuiască. Mai mult, aceste entități care recuperează creanțe vor trebui să fie autorizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului.
„De asemenea, creditorii au obligația de a avea politici și proceduri adecvate în virtutea cărora să depună eforturi pentru a aplica, dacă este cazul, o restructurare rezonabilă datorată dificultăților financiare înainte de a demara procedura de executare silită”, se arată în textul ordonanței.
Potrivit ordonanței, cumpărătorii de credite sunt cei care plătesc anumite sume băncilor pentru creditele neperformante, iar administratorii de credite sunt cei „care acționează în numele unui cumpărător de credite în ceea ce privește drepturile unui creditor ce decurg dintr-un contract de credit neperformant emis de o instituție de credit stabilită în Uniunea Europeană”.
Recuperatorii de creanțe și administratorii de credite trebuie să îi informeze în scris pe consumatori în legătură cu faptului că au cumpărat creanțele de la bancă. Acest lucru nu era necesar până acum.
Totodată, cumpărătorii și administratorii de credite sunt obligați să acționeze cu bună credință, să le ofere debitorilor informații clare, care nu sunt înșelătoare, să protejeze informațiile personale ale consumatorilor și să comunice cu aceștia într-un mod care „să nu constituie hărțuire, constrângere sau influență nejustificată”.
Procentul creditelor neperformante se apropia de 3% anul trecut, potrivit Băncii Naționale a României (BNR). Existau peste 260.000 de debitori în România, dintre care aproximativ 30.000 aveau restanțe la IFN-uri.