Un aspect mai puţin cunoscut public: pentru mulţi pacienţi trecuţi prin ATI, COVID-ul a lăsat urme definitive. Nu este vorba despre anxietate, depresie, probleme respiratorii, dureri musculare sau cefalee, consecinţe post- COVID deja cunoscute. Ci despre lucruri mult, mult mai grave: picioare sau mâini amputate. Nu mai puţin de 20 de ieşeni au trecut prin această cumplită traumă, rămânând astfel infirmi. În plus, dacă au unii au scăpat totuşi cu viaţă, chiar mutilaţi de Covid, statisticile pandemiei mai arată că, la Iaşi, 90% dintre cei cu ischemii arteriale grave şi-au pierdut în final viaţa. Mulţi dintre aceştia erau „recidivişti” în COVID, dar şi nevaccinaţi.
Caz Covid, aparent banal: bărbat, nevaccinat, 65 de ani, din judeţul Iaşi, fără boli asociate cunoscute şi declarate, internat la Spitalul Modular Leţcani în noiembrie, anul trecut, pe sectorul COVID. După două săptămâni de ATI, bărbatul este diagnosticat cu ischemie arterială pe membru inferior şi este transferat la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfântul Spiridon”. Cu plămânii afectaţi 90% , imobilizat la pat preţ de 14 zile, între timp cu un picior amputat în urma ischemiei dobândite, pacientul a murit. Un caz izolat, atipic? Absolut nu…
Cea mai severă complicaţie: boala tromboembolică
Nu a fost singurul caz de acest fel, iar medicii spun că astfel de pacienţi au fost mai ales în valurile 3 şi 4, ultimul din acestea două fiind dominat de infecţia cu tulpina Delta, cea mai gravă. “Acum, la noile cazuri de infecţie cu Omicron, nu am constat acest lucru, dar pe parcursul anului trecut, în ultimele două valuri, 3 şi 4, una dintre complicaţiile cele mai severe a fost boala tromboembolică. Evident, tromboembolismul pulmonar este manifestarea cea mai gravă, şi, pe de altă parte, trombozele venoase care duc la ischemii ale membrelor inferioare şi superioare, dar chiar şi ischemii în zona abdominală. Asta pentru că, în inflamaţia COVID 19, se produc modificări ale coagulării sângelui. Este o situaţie care generează frecvent un status procoagulant şi în boala avenoasă cronică, în tromboembolismul pulmonar, în ischemia acută arterială. Se formează trombi, care se localizează în anumite segmente ale corpului. Aceşti trombi sunt extrem de periculoşi, mai ales în anumite contexte preexistente”, a explicat prof.dr. Diana Cimpoeşu, coordonatorul UPU/SMURD şi purtător de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgenţă “Sfântul Spiridon”.
Fumatul, factor agravant
Medicii spun că tratamentul aplicat a urmărit în principal evitarea sau stoparea apariţiei trombozelor, cele cauzatoate de ischemii. “Nu tot timpul am reuşit… Şi asta pentru că pacienţii prezentau multiple comorbidităţi, multe dintre ele cardiovasculare, sau diabet, care, după mine, este principalul factor de risc în această pandemie. Mai existau şi alţi factori care predispuneau la apariţia trombozelor, şi anume fumatul, aşa zisa boală a picioarelor reci, deci probleme de vascularitate, cu predispoziţie genetică. Cred că am avut aproximativ 20 de cazuri cu ischemii finalizate cu amputaţii la nivel de spital”, a spus dr. Florin Roşu , managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva”.