Magistratii care judeca procesul unui barbat din Oradea care a lovit si amenintat un politist local au ridicat o problema juridica inedita: daca notiunea de politist din definitia infractiunii de ultraj include si politistul local.
Concret, daca prevederile Codului Penal fac referire doar la politistii a caror activitate si statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane si Legea nr. 360/2002 privind Statutul Politistului sau are un sens larg, general, care cuprinde si politistii locali a caror activitate si statut sunt reglementate de Legea nr. 155/2010 a Politiei Locale si Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
Ultrajul este o infractiune contra autoritatii, care pedepseste amenintarea, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii.
Infractiunea are si o agravanta, in cazul faptelor comise asupra politistilor sau jandarmilor, aflati in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii. In acest caz, pedeapsa se majoreaza cu jumatate.
Barbatul judecat in acest caz fusese condamnat, in faza de fond, de Judecatoria Oradea, la 6 luni de inchisoare cu amanarea pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani si plata unor daune morale de 1.000 de euro.
Prima instanta: „Nu este forma agravanta”
Judecatoria Oradea a aratat ca in acest caz nu se impune retinerea formei agravante a infractiunii de ultraj.
Motivul: Politia Locala se organizeaza si functioneaza prin hotarare a consiliului local ca un compartiment functional in cadrul aparatului de specialitate al primarului, in timp ce notiunea din Codul Penal in cazul politistului priveste persoana angajata in cadrul Politiei Romane, care face parte din Ministerul Afacerilor Interne si este o institutie specializata a statului.
In concluzie, activitatea politistului local nu este reglementata de Legea 218/2002 a Politiei Romane.
Procurorii insista pe forma agravanta
Sentinta a fost contestata la Curtea de Apel Oradea. Procurorii au insistat cu aplicarea formei agravante in cazul infractiunii de ultraj. Ei sustin ca dispozitiile Codului Penal nu fac distinctie intre politistul local sau politistul din cadrul MAI, „astfel ca, in conditiile in care legea nu face nicio diferentiere, nici instanta nu trebuie sa o faca.”
Conform procurorilor, ratiunea legiuitorului cand a introdus aceasta agravanta a fost de pedepsi mai aspru pe cei care inteleg sa ultragieze o persoana investita cu exercitarea fortei publice, astfel cum sunt ambele categorii de politisti.