Condamnat la închisoare pe viață pentru uciderea unui frate, un ieșean nu a reușit să obțină o pedeapsă mai ușoară în apel. Dimpotrivă, magistrații Curții de Apel par să regrete că în Codul Penal nu este prevăzută o pedeapsă încă mai dură. I-ar mai fi reținut cu plăcere o circumstanță agravantă inculpatului, dacă ar fi avut voie.
Vasile Cojocariu fusese liberat la începutul anului trecut din executarea unei pedepse de 10 ani de închisoare pentru omor, după ce ucisese un bătrân de 83 de ani cu o furcă și un topor. Întors acasă, în Miroslovești, Cojocariu se apucase de creșterea animalelor, împreună cu trei dintre frații săi. Pe 24 iunie anul trecut, între frați a izbucnit o ceartă legată de situația locativă a lui Cojocariu. Băut deja, acesta s-a luat la ceartă cu unul dintre frați, Mihai. Acesta l-a lovit cu pumnul în față. Vasile l-a apucat de gât și l-a lovit la rându-i de mai multe ori cu pumnii, amenințând că îl omoară. Cei doi au fost despărțiți de ceilalți frați, iar Mihai a încercat să fugă. Vasile s-a luat după el și l-a înjunghiat în curte. Apoi, a smuls din pământ un arac și i l-a înfipt adânc în rana din abdomen, răsucind. Rezultatul a fost fost o puternică hemoragie ce a condus în scurt timp la deces.
Hotărârea Tribunalului, care l-a condamnat pe Cojocariu la închisoarea pe viață, a fost contestată de acesta în fața Curții de Apel. El a cerut reducerea cuantumului pedepsei, invocând faptul că ar fi fost provocat de fratele său. Emoția puternică provocată de lovitura cu pumnul primită de la fratele său îl făcuse să-și piardă controlul și să reacționeze deosebit de violent. Legea nu impune însă ca riposta să fie proporțională cu actul provocator.