Guvernul a aprobat vineri, printr-o hotărâre, Normele metodologice pentru aplicarea Legii privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfăşurare a şedinţelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul şi creditorii, tipurile de onorarii etc.
Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice stabilesc modalitatea de desfăşurare a şedinţelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul şi creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii şi lichidator, precum şi cuantumul minim şi maxim al acestor onorarii.
Conform purtătorului de cuvânt a guvernului, Alina Petrescu, legea va intra în vigoare de la 1 august 2017.
Deschiderea procedurii de insolvenţă se va face pe baza unei cereri pe care debitorul persoană fizică o poate depune personal sau prin poştă, cu confirmare de primire sau pe e-mail cu semnătură electronică certificată, la comisia de insolvenţă la nivel teritorial din judeţul în care îşi are domiciliul sau reşedinţa de cel puţin şase luni. În termen de cinci zile de la data primirii cererii, va avea loc o şedinţă de ascultare a debitorului. Dacă debitorul este persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, ascultarea va avea loc cu asigurarea unui interpret în limbaj mimicogestual, se arată într-un comunicat al Guvernului.
Administratorul procedurii verifică creanţele, în baza informaţiilor transmise atât de creditori, cât şi de debitori. Creanţele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate într-un tabel preliminar la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naţionale la data deschiderii procedurii insolvenţei, exceptând cazurile în care legislaţia specială cuprinde prevederi diferite.
Planul de rambursare prezentat de administratorul procedurii de insolvenţă trebuie să fie fezabil şi să ţină cont de perspectivele reale de redresare şi circumstanţele aplicabile debitorului. În acest sens, normele metodologice aprobate de Guvern detaliază reperele la care comisia de insolvenţă la nivel central se va raporta pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil şi pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor şi familiilor acestora, în situaţia insolvenţei persoanelor fizice.
Astfel, se va ţine cont de:
– valoarea coşului minim lunar de consum, stabilit în baza informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Statistică şi/sau Institutul pentru Calitatea Vieţii;
– particularităţi de ordin financiar, structura pieţei forţei de muncă;
– valoarea minimă a cheltuielilor profesionale şi/sau de şcolarizare;
– preţul utilităţilor, al alimentelor şi al produselor de bază;
– componenţa şi structura familiei debitorului, ţinând cont şi de persoanele aflate în întreţinerea debitorului şi a celor cu care convieţuiesc;
– existenţa unor situaţii speciale de sănătate, integritate fizică, dizabilităţi în cazul debitorului ori al persoanelor aflate în întreţinere sau cu care convieţuiesc;
– cheltuielile minime legate de funcţionarea şi întreţinerea unui vehicul indispensabil;
– cheltuielile minime necesare pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copilului aflat în întreţinerea debitorului, raportat la vârsta copilului;
– exigenţele minimale ale unei locuinţe convenabile pentru debitor şi persoanele aflate în întreţinerea sa sau cu care convieţuieşte.
Planul de rambursare astfel elaborat este transmis comisiei de insolvenţă de către administratorul procedurii, pentru a fi evaluată fezabilitatea lui, în termen de 15 zile.
Actul normativ stabileşte, totodată, că şedinţele de conciliere între creditor şi debitor trebuie să servească exclusiv intereselor legitime ale părţilor şi că niciuna dintre părţi nu poate impune celeilalte părţi o soluţie.
MEDIAFAX