Liceele din mediul rural s-au situat din nou în zona neagră a rezultatelor la bacalaureatul de toamnă. Conducerea Inspectoratului Şcolar recunoaşte că rolul acestor unităţi de învăţământ este de a preveni abandonul şcolar, dar nu vor fi niciodată performante sau competitive. Tocmai din acest motiv, în următorii ani, riscă să fie desfiinţate.
„Vom discuta ce se poate face cu aceste şcoli“
Rezultatele la sesiunea de toamnă a bacalaureatului nu au surprins pe nimeni, întrucât cadrele didactice se aşteptau la o rată de promovare cuprinsă în intervalul 20 – 30%. Înainte de contestaţii, 26,62% din elevii ieşeni au reuşit să obţină o medie mai mare de 6, în timp ce la nivel naţional doar 20,7% dintre candidaţi şi-au adjudecat diploma de bacalaureat. În ceea ce priveşte unităţile din judeţ cu cele mai slabe rezultate, liceele tehnologice din rural abia se menţin pe linia de plutire. De exemplu, la Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară din Ţibana s-au înscris pentru susţinerea examenului de maturitate 11 concurenţi. Dintre aceştia, 5 au decis să nu se mai prezinte, iar restul nu au reuşit să promoveze. Niciun tânăr nu a promovat nici la liceele tehnologice „Ionel Teodoreanu“ Victoria, „D. Popa“ Mogoşeşti, Stolniceni Prăjescu, Tătăruşi sau Holboca. La fel ca în vară, sub 5 absolvenţi ai acestor licee s-au înscris la examen. După 3 ani în care niciun candidat nu a putut obţine cel puţin media 6, Liceul Agricol din Holboca părea să fi scăpat de „blestem“.
În luna iulie, o tânără dintre cei 5 concurenţi care s-au prezentat la probe a promovat. Candidata a terminat într-o promoţie anterioară şi a reuşit să treacă de examen cu media 6,50, având 9,15 la română, 5 la matematică şi 5,35 la chimie organică. Sesiunea aceasta însă s-a dovedit a fi din nou cu ghinion la Holboca. „Liceele din zona rurală sunt modeste, puţine reuşesc să depăşească mediocritatea. Nu au nici condiţii foarte bune, nici profesori de foarte bună pregătire, nici parteneriate economice, nici ateliere potrivite“, spune Camelia Gavrilă, inspector şcolar general. „Prin anii 2004 – 2005 au fost implementate nişte strategii pentru ca şcoala să fie aproape de domiciliul elevului, în vederea evitării abandonului şcolar. Au existat acele proiecte PHARE prin care unele şcoli au fost dotate. În virtutea acestor dotări, ele trebuie să îşi continue activitatea. Pe celelalte le desfiinţăm progresiv, au fost câteva la care nu am dat cifră de şcolarizare. Când se vor finaliza obligaţiile contractuale prin PHARE, vom discuta ce se poate face cu aceste şcoli sau care sunt strategiile la nivel de politici naţionale“, a adăugat Camelia Gavrilă.