Dragul meu, m-am tot gandit la insistentele tale din ultimile saptamani in ceea ce priveste Ziua Femeii. Stii ca nu tin la daruri scumpe, stii ca mi-e indeajuns dragostea ta, ca o singura imbratisare ma poate face fericita o saptamana si un sarut imi ridica moralul.
Stii doar ca n-am avut pretentii exagerate niciodata si chiar daca o vedeam pe Lili rasfatata cu bijuterii de 18 carate, n-am tinut mortis sa –mi cumperi si tu. Iar Ioana cand a primit cadou o masina, eu am felicitat-o nu atat pentru masina, ci mai ales pentru ca si-a ales un sot care sa-si perimita luxul.
Ei, ce mai, m-am tot gandit si vreau sa-ti dau un raspuns.
Dragule, as vrea in primul rand sa-ti spun raspicat: sa nu-mi cumperi cumva un cantar! Urasc cantarele. Fie ele chiar si de bucatarie, din alea pentru masurat faina. Nu vreau sa-mi strice apetitul, nu vreau sa stiu cate kg am pus pe zi si apoi sa-mi fluturi pe sub picioare cantarelul in gluma, spunandu-mi ironic: „Arăţi încă foarte bine, dar cred ca nu ti-ar strica sa mai dai cateva kilograme jos de pe tine” Bineinteles , tot aici ar intra si centura electrica pentru slabit, casetele pentru aerobica sau abonament pentru sala de fitness.
Slabitul e o problema care ma priveste in mod direct si tu nu trebuie sa te amesteci prea tare decat, bineinteles, ca sprijin moral. M-ar durea enorm, mai ales daca ai adauga ,,Stii, m-am intalnit ieri cu Panaintescu. Are o sotie de milioane. Si arata ca o tipa de 20’’. Deci, ai inteles. In niciun caz cantar!
Apoi m-am gandit ca nici sa nu incerci cumva sa apari cu ceva cratite de teflon, oale minune, oferta de tigai doua la pret de una si alte chestii asemanatoare. Mesajul subinteles al unor astfel de cadouri ar putea fi „Locul tau este in bucatarie!” Stiu cat apreciezi faptul ca sunt o minunata gospodina, numai ca o bucatareasa experimentata s-ar putea sa fie pretentioasa cu tipul de echipament pe care-l alege si , in plus, mancarea care te-a facut de peste 100 de kg, am gatit-o in oalele primite la nunta, asa ca nu are rost sa cheltuiesti degeaba.
Cat priveste ceva de imbracat, gandeste-te cat de mult mi-am dorit o blana ca a Mironesei de la 7, inainte de sarbatori. Ai spus ca ai ,, alte planuri’’ si mi-ai pus sub pom o cutie enorma, frumos ambalata, in care era un aspirator. Cat de tare m-am intristat. Am visat ca un copil ca-mi vei face o surpriza si voi deschide cutia din care sa ,,apara’’ minunata blana. Dezamagire totala! Cum de altfel, am fost dezamagita si cand mi-ai cumparat dupa primul an de casnicie, de la maica-ta, un taior pe care-l primise de la sor-ta, care i-l daduse ca-i era prea stramt, dupa ce l-a imbracat de cateva ori . Si eu care-ti batusem apropoul ca am vazut in vitrina o lenjerie sexi, pe care ai admirat-o, dar probabil in ea vedeai imbracata o manechina.
Nici bijuterii nu mai vreau. Stii cand ai ras de mine cu glumele tale proaste, atunci la Snagov cand am vrut o pereche de cercei? Te-am rugat sa mi-i cumperi si mi-ai spus,,
– Da iubita mea, dar la anul!
– Si anul acesta?
– Anul acesta iti gauresti urechile!
Iar ca sa nu raman si dupa zece ani doar cu gaurile, mi-ai cumparat niste tinichele grosolane cu piatra mare albastra, de la tiganii din piata, cu care,,imi statea foarte bine!’’
Cat despre pantofi, nici prin cap sa nu-ti treaca! Mai bine ii port tot pe aceia de acum doi ani, decat sa imi spui punandu-mi in mana 30 de lei ,,Du-te si i-ati o pereche de pantofi noi. Vezi ca Maricica de la taraba a primit marfa ieri’’. Daca nu vrei sa-mi iau si eu ceva mai de lux, am sa ma multumesc cu cei vechi pe care i-am dat la fetuit la cizmarul din colt. Inca-s buni si mai merg un an.
Uite ca lista cu posibile cadouri se cam termina, asa ca nu te obosi sa te mai gandesti. Stiu ca ti-ai dori,,ceva pentru casa’’ sau ceva ,,care sa ne foloseasca la toti’’.
Tii minte cand mi-ai facut de ziua mea un abonament la ,,Pescarul amator’’ pe doi ani, ca era oferta? Ti-a prins bine si ti-ai facut colectie. Ce te mai distrai cand venea Fane si citeati bancuri.
Asadar, iubitule, nu te mai chinui. Nu vreau nici bibelouri de la magazinul cu preturi reduse, nici flori din plastic, nici strugurel caruia tu ii spui,,ruj de buna calitate’’, nici deodorant universal pe care sa-l folosim toti din casa si sa mirosim a spirt medicinal, nici o punga de copanele ,,sa sarbatorim impreuna’’, nici o ,,sticla de ceva’’ pe care o bei cu Mitica la zaruri, nimic. Chiar nimic!
Si totusi…daca mi-ai spune doar un ,,La multi ani, draga mea!’’ as sti ca ma iubesti si eu ti-as ierta, ca de fiecare data, naivitatea.
Autor, Carmen Pasat