În prima sâmbătă din luna noiembrie, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor adormiţi, zi cunoscută în tradiţia românească şi ca „Moşii de toamnă”. Sâmbătă, 4 noiembrie, în toate locaşurile de cult, după Sfânta Liturghie, se va oficia şi parastasul pentru cei trecuţi la Domnul. Gospodinele s-au pregătit deja cu bucate ales ce vor fi date de pomană. De pe listă nu lipsesc sarmalele, coliva și colacul alături de paharul cu vin.
Mâine dimineață, 4 noiembrie, în toate bisericile au loc slujbe de pomenire a celor adormiți, această zi fiind și cea a “moșilor de toamnă”. Astfel, credincioșii care participă la slujba Parastasului au pregătit și oale aburinde cu mâncare sau pachete cu hrană rece ce vor fi date de pomană după ce vor fi sfințite de preoți. În timpul slujbei, preotul citește și pomelnicele aduse de enoriași.
Această sărbătoare nu are o dată fixă. A fost aleasă ziua de sâmbătă, deoarece este ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a stat în mormânt cu trupul, iar cu sufletul s-a coborât în iad pentru a-i elibera pe toţi drepţii adormiţi.
Provenită din cultul arhaic, sărbătoarea îşi are originea încă din timpul geto-dacilor şi reprezintă o formă a cultului strămoşilor.
Această tradiţie este sărbătorită în fiecare anotimp: „moşii de primăvară” (mucenici), „moşii de vară” (sâmbăta ce precede Rusaliile), „moşii de toamnă” (celebraţi la Ziua Crucii, la Sfânta Maria Mică) şi „moşii de iarnă”.
Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletul celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri. Magazinele și piețele sunt pline cu tot felul de vase din lut sau ceramică care vor fi dăruite pentru pomană.
De asemenea, în unele locuri, la sate există tradiţia ca în această zi, în casele gospodarilor, să se facă o masă de pomenire la care sunt chemaţi rudele, vecinii, dar şi oameni nevoiaşi.