Iaşul nu se regăseşte pe lista publicată ieri. La Victoria se refolosesc ţiglele rămase după dărâmarea unui cămin cultural.
Sătenii din Victoria văd în continuare cerul prin tavan. La trei săptămâni de la grindina care a distrus acoperişurile a peste 200 de case, singurele ajutoare primite de săteni au fost cele mobilizate de primăria comunei pe plan local. În Basarabia, unde grindina şi furtuna din 18 iunie au afectat 7 raioane, Guvernul a trimis ajutoare şi materiale de construcţie de îndată. Guvernul român a alocat ieri 201,4 milioane de lei unui număr de 26 de judeţe, pentru refacerea infrastructurii locale afectate de precipitaţii. Pe lista judeţelor nu se regăseşte însă şi Iaşul.
„În Sculeniul de peste Prut, cu care suntem înfrăţiţi, a fost calamitate naţională. Am vorbit cu primarul de acolo şi mi-a spus că vineri noaptea a fost furtuna, iar luni Guvernul moldovean a şi trimis foi de azbest scoase din rezerva naţională pentru refacerea acoperişurilor. M-am şi mirat, că doar îi ştim că sunt săraci, vai de capul lor. Se puteau scoate şi la noi din rezerva de stat câteva mii de foi de tablă“, a spus primarul comunei Victoria, Daniel Creţu.
Primăria comunei Victoria a obţinut pe plan local o sponsorizare de 100 de foi de tablă, existând promisiuni pentru încă 100. Din materialele rămase după demolarea unui cămin cultural au fost refolosite ţiglele, împărţite sătenilor pentru a-şi reface acoperişurile. În cazul caselor acoperite cu foi de azbest, acestea au rămas însă cu acoperişurile sparte, găurile fiind acoperite cu folie de polietilenă.
„Care a mai avut bani, şi-a refăcut singur acoperişul. Cei mai săraci nu au ce face. Ne-am apucat să reparăm casa unei familii cu cinci copii. De fapt, casă e mult spus, că e doar o cameră de 25-30 mp. Cum am proptit scara de ea, s-a dărâmat peretele. Acum o reconstruim de la zero“, a povestit primarul.
Creţu a precizat că nu a primit până acum niciun fel de sprijin financiar sau material din partea autorităţilor centrale, deşi a trimis repetate informăr Ministerului Administraţiei. La trei săptămâni de la furtuna din 18 iunie şi la peste o lună de la cea din mai, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a finalizat ieri evaluarea pagubelor produse de furtună.
„Rapoarte de sinteză cu pagubele produse şi evaluările realizate pe teren au fost aprobate la nivelul CJSU şi au fost trimise către ministerele de resort. O analiză cu privire la măsurile legale care pot fi luate pentru diminuarea efectelor calamităţilor naturale va fi realizată la nivel central“, a declarat subprefectul Bogdan Abalaşi.
Furtuna a afectat la sfârşitul lunii mai şi în prima jumătate a lunii iunie 50 de sate din 19 comune. Au fost provocate pagube unui număr de 16 podeţe, 23,45 km de drumuri judeţene, 67,05 km de drumuri comunale şi săteşti, 901,54 ha terenuri arabile şi 0,45 km reţea de canalizare. Totalul pagubelor s-a ridicat la peste 5,8 milioane lei.
Furtuna din 18-19 iunie a lovit oraşul Târgu Frumos şi 34 de comune, producând pagube de 69,4 milioane de lei. Au fost afectate 16.347 ha de teren arabil, culturile de pe 13.000 ha fiind compromise în proporţie de 70-100%. Pierderile de recoltă au fost estimate la 64,3 milioane de lei. Au fost afectate şi 445 de case, 262 de anexe gospodăreşti, 54 km de drumuri comunale şi săteşti, 1,85 km de drumuri judeţene, două poduri, 5 podeţe, două şcoli, un canton al Direcţiei Silvice, un spaţiu al unei societăţi comerciale şi un centru al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială.
„Din păcate, la noi, oamenii au fost lăsaţi să se descurce cum vor şti. Mai importante au fost speech-urile la serbările comunelor Moşna, Ciurea, Valea Lupului şi care a mai fost atunci. Decât să vină într-un sat distrus, cu oameni care-şi plângeau în pumni că nu mai aveau unde să doarmă, şefii s-au dus la serbările comunelor“, a spus Creţu.
Continuarea pe Ziarul de Iasi