Numărul copiilor care merg la grădiniţă şi la şcoală este în ”scădere constantă”, arată în proiectul de ”Strategie Naţională pentru susţinerea părinţilor 2024-2030”, pus, joi, în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei. Începând cu învăţământul preşcolar, unde România reuşeşte să integreze cu peste 10% mai puţini copii decât media europeană şi până la învăţământul liceal, se remarcă o ”tendinţă descendentă” continuă.
”Rata brută de cuprindere în învăţământul preuniversitar (de la învăţământul preşcolar la cel liceal) ca raport din populaţia în vârstă de 3-18 ani a fost de 82,7 %, în anul şcolar 2022-2023, în scădere constantă faţă de anii anteriori, începând cu 2014-2015. Este necesară reluarea unor studii tematice dedicate copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, realizate de Ministerul Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi Reprezentanţa UNICEF România în perioada 2012-2016” se arată în documentul pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei.
Un număr la fel de mare de copii
România nu reuşeşte să integreze în învăţământ un număr la fel de mare de copii ca alte state europene, iar fenomenul se remarcă încă de la învăţământul preşcolar.
”Participarea la educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani şi vârsta oficială de înscriere în învăţământul obligatoriu a avut ca ţintă, pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2020, media UE-27 privind acest indicator a fost de 95,4%. S-au înregistrat creşteri importante ale valorii indicatorului, însă nu a fost atinsă ţinta propusă, valoarea indicatorului, în 2020, fiind de 82,4%”, precizează documentul.
Studiile realizate până în prezent indică faptul că nivelul populaţiei de preşcolari, ”continuă să se manifeste discrepanţe pe medii de rezidenţă”, numărul copiilor de la oraşe care sunt trimişi la grădiniţă fiind considerabil mai mare decât al celor din mediul rural.
”Opţiunea părinţilor din mediul rural de a nu-şi trimite copiii la grădiniţă la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăţi de acces (de exemplu, distanţe mari între casă şi grădiniţă), cât şi de factori culturali sau factori specifici socioeconomici”, sunt câteva dintre explicaţii.