Americanii au schimbat regulile jocului în nutriție. După mai bine de trei decenii în care piramida alimentară clasică a dictat ce și cât ar trebui să mâncăm, Departamentul American al Sănătății a lansat noi recomandări, care răstoarnă vechiul model. Accentul nu mai cade pe cantitate, ci pe calitatea alimentelor: carbohidrații sunt reduși drastic, legumele devin elementul central al dietei, iar proteinele și grăsimile sănătoase sunt aduse în prim-plan.
Schimbarea, spun nutriționiștii din Iași, este una previzibilă și, în mare parte, binevenită, pentru că se aliniază cu datele științifice recente și cu principii deja validate, precum cele ale dietei mediteraneene. Specialiștii avertizează însă că noua „piramidă” nu trebuie urmată mecanic: unele formulări pot crea confuzie și necesită interpretare atentă și adaptare în funcție de starea de sănătate și stilul de viață al fiecărei persoane.
Rada Baltag, nutriționist și dietetician din Iași, subliniază că principala diferență între vechea și noua piramidă alimentară nu constă în tipurile de alimente recomandate, pentru că ambele încurajează consumul de cereale integrale, legume, lactate sau carne, ci în cantitatea și frecvența porțiilor. De exemplu, dacă în vechea piramidă se recomandau 6-11 porții de cereale pe zi, în noua recomandare acestea scad la 2-4 porții, ceea ce reflectă o distribuție diferită a alimentelor pe parcursul zilei.

