-2 C
Paşcani
luni, decembrie 23, 2024

O scrisoare care trebuie citita. Raspunsul unui roman la obraznicile ambasadorului german

Fostul europarlamentar Adrian Severin a reacționat, printr-o scrisoare deschisă, la declarația ambasadorului Germaniei la București, Werner Hans Lauk. Oficialul german făcea referire la imunitatea parlamentară care nu trebuie folosită abuziv în scopul protejării unor persoane individuale, fapt care ar avea efecta asupra procesului MCV. Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurorii DNA care îl acuză de luare de mită și trafic de influență în perioada când era europarlamentar.

Adrian Severin a fost trimis în judecată de procurorii DNA care îl acuză de luare de mită și trafic de influență.

„Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituțiilor care sprijină, protejează și dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfășura fără limitări. Respectul față de independența justiției și față de principiul separării puterilor în stat impun abordarea imunității parlamentare de așa manieră, încât aceasta să nu fie uzitată în mod abuziv, în scopul protejării unor persoane individuale. În acest context, observăm cu deosebită atenție și îngrijorare evenimentele actuale care au efecte directe asupra evaluării procesului MCV”, a notat ambasadorul Werner Hans Lauk în comunicatul citat.

Adrian Severin a replicat prin intermediul unei scrisori deschise, pe care o redăm integral.

„Scrisoare deschisă adresată Excelenței Sale domnul
Werner Hans Lauk
Ambasadorul Germaniei în România

Excelență,

Cu doar câteva zile în urmă Ambasada ce cu onoare conduceți ca înalt reprezentant diplomatic al Germaniei în România, a dat publicității un punct de vedere referitor la raporturile dintre statul de drept și statul democratic român.
Mă adresez dvs în legătură cu acest comunicat. În primul rând, observ că, în numele preocupării pentru ordinea de drept din România, aflată firește în competența românilor, comunicatul încalcă – atât în formă (prin comunicarea cu statul român altfel decât pe canale diplomatice) cât și în fond (prin amestecul în afacerile interene ale României) – ordinea de drept internațional, de care ar fi trebuit să vă îngrijiți dvs. În al doilea rând, rețin că în luarea de poziție a ambasadei germane sunt formulate aprecieri pe cât de inexacte prin raportare la standardele democratice europene, pe atât de diferite față de practicile germane din alte cazuri.

Fac aceste remarci într-o calitate pentru care mă tem că aveți puțin respect: aceea de cetățean român. Mă simt îmboldit a o face, însă, întrucât dintre cetățenii României, în 1997, în calitate de ministru de externe al țării mele, sunt cel care a exprimat regrete publice pentru ceea ce am socotit a fi derapajele morale ale românilor în raport cu națiunea germană – deopotrivă cea civică și cea culturală – de-a lungul istoriei. Am sperat că prin acest gest – care mi-a atras criticile și dezaprobarea multor compatrioți – voi șterge rezervele germane față de națiunea română și voi pune astfel bazele unui parteneriat durabil cu valențe strategice între România și Germania. Declarația mea de atunci, făcută în fața vice-cancelarului și ministrului de externe german Klaus Kinkel, și bazată pe admirația și respectul autentice nutrite de poporul român pentru poporul german, a fost sinceră și dureroasă atât sub aspectul evaluării trecutului cât și sub acela al intențiilor referitoare la viitor.
Cu aceeași sinceritate și durere mă adresez Excelenței voastre și acum, în circumstanțe cu totul diferite dar cu aceeași speranță într-un viitor mai bun al relațiilor româno-germane.

********

1. În comunicatul Ambasadei germane se spune printre altele: „Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituțiilor care sprijină, protejează și dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfășura fără limitări.” O asemenea formulare afirmă aluziv că în România ar avea loc un conflict între niște instituții „care sprijină, protejează și dezvoltă în continuare statul de drept” și alte instituții care s-ar opune statului de drept.
Aluzia este falsă. În România toate instituțiile „sprijină, protejează și dezvoltă în continuare statul de drept”. În România nu se consumă conflictul inter-instituțional pe care îl sugerați. Controversele care au loc în România și la care Ambasada Germaniei probabil se referă, privesc combaterea manipulării instituțiilor statului de drept în scopul promovării agendelor politice ale unor grupuri de interese oculte prin abuz de drept.

Continuare pe DC NEWS

Recomandări