Rusaliile sunt praznuite in fiecare an la 50 de zile de la sarbatoarea Sfintelor Pasti. Rusaliile sunt sarbatorite de crestinii ortodocsi, in 2016, in zilele de 19 iunie – 20 iunie, duminica si luni. O parte dintre angajati au zi libera si luni.
Obiceiuri de Rusalii
In credinta populara, Rusaliile sunt spiritele mortilor care au parasit mormintele si locuiesc in preajma izvoarelor. Se spune ca aceia care le aud cantecele isi pierd mintile ori se imbolnavesc. Boala in sine seamana cu o transa hipnotica care nu poate fi vindecata decat cu ajutorul calusarilor.
In batrani se spune ca, daca esti bolnav, te poti face bine dupa ce vataful calusarilor trece cu pasul peste tine. Dansul calusarilor, in general, are scopul de a apara oamenii, vitele si recoltele de influentele negative. Spre deosebire de strigoii le provoaca necazuri oamenilor in anotimpul friguros al anului, Ielele sunt prezente numai pe timpul verii. Acestea se spune ca-i pedepsesc pe oamenii care fac fapte rele sau pe cei care nu le respecta zilele. Local, Rusaliile urseau copiii la nastere si preziceau moartea oamenilor.
De aceasta zi se leaga o multime de obiceiuri si ceremonii: se impodobesc locuintele, portile si anexele gospodaresti cu ramuri de tei, plop, stejar; se desfasoara Jocul Calusarilor; se sfintesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite in medicina populara; se impletesc cununite din spice de grau si flori de camp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea casatoriilor; se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele; se fac descantece.
Traditii de Rusalii
Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi in satele bucovinene.
Continuarea pe Ziarul de Iasi