-3 C
Paşcani
sâmbătă, decembrie 14, 2024

Paranormal: Citeste legata la ochi si „vede” boli

Ildiko Balmus sustine ca poate „vedea” cu ochii inchisi cuvintele scrise pe o hartie si chiar ca poate diagnostica si trata boli. Intr-un scurt experiment facut la redactie, cuvintele ei par sa se confirme: a ghicit doua cuvinte si a pus cateva diagnostice care corespundeau cu cele ale medicilor.

Ildiko Balmus „vede” chiar daca este legata la ochi. Femeia de 44 de ani isi pune degetele pe coloana si „vede” organele interne in culori. Iti spune ce te doare fara sa te fi vazut vreodata inainte, iti spune si ce te va durea mai tarziu. Despre unele boli spune ca le si vindeca. Are viziuni cu ajutorul carora identifica infractori sau citeste cuvinte de pe o hartie desi are ochii acoperiti. „Asa ceva vezi o data in viata”, spune femeia inainte de una din demonstratii. Cititi povestea unei femei care spune despre ea insasi ca este paranormala.

„Pinguin si casa”

Fata se duce la farmacie si cumpara leucoplast si dischete de bumbac. Cat timp Ildiko imi explica fiecare etapa din demonstratia pe care se pregateste sa o faca, fiica ei pregateste bucatile de leucoplast. Nu prea inteleg ce se intampla si nici nu prea cred in puterile paranormale ale femeii de 44 de ani din fata mea, care afirma ca vede pe intuneric si „citeste” organele, descoperind bolile de care sufera fiecare. Ii asez pe fiecare ochi cate un strat gros de dischete si le lipesc cu leucoplast pe fata. Pun mult leucoplast, sa nu cumva sa cada. Peste dischete punem un sacou impaturit si care inconjoara tot capul si-l stabilizam cu un fular. Femeia se scuza ca nu era pregatita pentru demonstratii, asa ca nu si-a adus de acasa lucrurile necesare.

Ne descurcam insa improvizand. Dupa ce am legat-o bine la ochi ne-am asigurat ca nu vede nimic. In prealabil, Ildiko pusese pe masa o foaie alba din care a rupt doua bucatele mici de hartie. Am luat cele doua bucatele si am plecat in alta camera unde am scris doua cuvinte pe ele. Litere de tipar, citet, dupa cum mi se recomandase. Fata imi face semn la un moment dat sa vin. Am asezat cele doi bucati de hartie pe cea mare de pe masa. Si am asteptat. Recunosc ca eram extrem de sceptica.

De oameni cu puteri paranormale am tot auzit si pe niciunul nu l-am crezut. Situatia nu era cu nimic diferita. Patru perechi de ochi neincrezatori au urmarit ce face Ildiko. Timp de cateva minute femeia s-a invartit intr-un spatiu destul de mic, cu o mana ridicata in aer, care parca tremura din cand in cand. Respira destul de greu, nu-mi dadeam seama daca din cauza ca avea toata fata acoperita sau de la atata concentrare. Ne-am ferit, ne spusese ca nu trebuie sa o atingem in timp ce se concentreaza. La un moment dat se opreste. „Pinguin si casa”, spune brusc Ildiko, fara sa-si dea jos de pe ochi hainele. Ma uit din nou la hartiile pe care eu insami scrisesem. Parca mi se parea deja culmea. Femeia nimerise exact cuvintele pe care le scrisesem in alta camera, departe de ochii ei. Nu avusese cine sa-i spuna ce era pe hartii.

„E un har de la Dumnezeu”

Nu stie cum a ajuns „darul” acesta la ea. Spune ca e de la Dumnezeu. Mai are frati dar dintre toti numai ea e paranormala, cum ea insasi spune. Ildiko Balmus a descoperit ca e speciala inca de cand era copil. Desi era intuneric bezna, ea reusea sa scrie si sa citeasca fara probleme. Nu avea nevoie de lumina. „Eu asa m-am nascut. La zece ani au vazut parintii ca e ceva cu mine pentru ca citeam si scriam pe intuneric. M-au dus pe la medici, dar n-au gasit nimic in neregula cu mine. Eram sanatoasa. Oricum, eu nu credeam ca e ceva diferit la mine, aveam impresia ca toata lumea vede ce vad eu, ca asa e normal”, a povestit Ildiko. La putin timp dupa ce si-a dat seama ca vede pe intuneric, fetita de zece ani de atunci a inceput sa vada organele celorlalti in culori. Oamenilor care intrau in casa ei le spunea imediat ce probleme de sanatate au si ce trebuie sa investigheze mai departe la medici. „Nu invatasem anatomie. Pur si simplu vad organele in culori. Pun degetele pe coloana si vad unde sunt probleme si care dintre organe se vor imbolnavi la un moment dat. Nu-i ceva ce pot sa-i invat pe copiii mei sa faca. E un har de la Dumnezeu, nici fratii mei, nici copiii mei nu pot face ce fac eu”, spune femeia.

 

Continuare pe Ziarul de Iasi

Recomandări