Aproximativ 1,4 milioane de credincioși catolici și reformați sărbătoresc, duminică, Paștele. România este o țară majoritar ortodoxă, dar mozaicul său confesional este mai complex decât lasă să se vadă statistica dominantă. Catolicii reprezintă aproximativ 4-5% din populație, ceea ce înseamnă în termeni absoluți câteva sute de mii de credincioși, mai precis, conform recensământului din 2021, aproximativ 741.000 de persoane. Vorbim astfel despre o comunitate semnificativă, chiar dacă adesea invizibilă în discursul public, care reprezintă a doua cea mai mare comunitate religioasă după cea ortodoxă. Lor li se mai adaugă aproximativ 640.000 de reformați, care sărbătoresc Paștele la aceeași dată, dar și alte comunități protestante istorice.
Într-o țară în care calendarul public este structurat în jurul Paștelui Ortodox, catolicii români și maghiari, dar și reformații, celebrează adesea această sărbătoare în discreție, în general fără ”mini-vacanțe” și punți de zile libere pentru bugetari. Dar asta nu diminuează iportanța ei pentru aceste comunități.
Cea mai compactă și mai mare comunitate catolică din România este cea a maghiarilor din Transilvania. Orașele precum Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Alba Iulia sau Târgu Mureș au parohii catolice puternice.