A lucra cu acte în regulă în alte state europene (și nu numai), plătind contribuțiile sociale ș.a.m.d. înseamnă ca acele perioade să fie luate în calcul la stabilirea pensiei. Practic, stagiile de cotizare din celelalte țări sunt avute în vedere la stabilirea pensiei de către autoritățile române, dar și de cele străine, în conformitate cu legislațiile proprii, dacă se cere pensia în afara țării noastre. Așadar, putem vorbi de obținerea unei pensii internaționale, dar fără să scăpăm din vedere că fiecare stat are propriile reguli în materie.
Persoanele care au lucrat în mai multe țări pot beneficia de drepturi de pensie în fiecare dintre ele. Dacă ne referim la statele din Uniunea Europeană, la Elveția, Islanda, Norvegia sau Lichtenstein, atunci stabilirea pensiei pentru perioadele în care au lucrat într-una dintre aceste țări ține cont de regulile stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială.
Regulile sistemului de stabilire a pensiei din România nu sunt identice cu cele din alte state, iar persoanele care lucrează în mai multe țări ar trebui să se documenteze cu privire la condițiile de acordare a pensiei din statul străin în care muncesc. Spre exemplu, vârsta legală de pensionare diferă de la un stat la altul.