Izoleta a apărut pe străzi în urmă cu mai puţin de doi ani. A urmat isteria dezinfectării totale, a izolării, apoi teama că vom fi condamnaţi în lipsa măştilor medicale. Priveam cu toţii pe după perdele când o ambulanţă oprea la scară. Au urmat restricţii dure în spitale, acces dificil la medici sau la medicamente, în cazul bolnavilor cu afecţiuni cronice. A apărut furia, spitale care ardeau, familii care nu-şi puteau lua adio de la cei dragi morţi de COVID. Între timp, unii ne-am vaccinat, alţii contestă existenţa virusului. Şi cei care aplaudă «eroii din spitale» s-au împuţinat, deşi cu toţii ne-am dori să ajungem pe mâinile unor eroi, dacă e cazul. Aparent, a scăzut şi numărul celor care se plâng de corupţia din spitale. Dar, oare, chiar a reuşit COVID-19 să şteargă cu buretele vechile metehne ale şpăgii şi favoritismelor?
Cel mai recent Barometru Global al Corupţiei realizat de Transparency International ne oferă imaginea corupţiei percepute de români în primul an al pandemiei de COVID-19. Iar datele arată că, în ciudat restricţiilor impuse, atenţiile şi şpaga nu au dispărut deloc.
Barometrul Transparency International este unul dintre cele mai ample şi mai detaliate sondaje privind opiniile şi experienţele oamenilor în materie de corupţie. La nivelul UE au fost intervievate peste 40.000 de persoane, din toate cele 27 de ţări membre.
Conform rezultatelor barometrului, 45% dintre români sunt de părere că nivelul corupţiei a crescut în ultimul an, iar 20% au declarat că au dat mită pentru servicii publice.
“Cu un scor de 44 (Indicele Corupţiei Percepute), România se situează în mod constant printre cele mai corupte ţări din Uniune. De asemenea, cheltuielile ţării cu asistenţa medicală sunt sub media UE. Pe lângă subfinanţarea insuficientă, România se confruntă cu un deficit de personal medical”, se arată în raportul întocmit de Transparency International.
Piaţa de şpagă
Dar cum funcţionează concret acest mecanism? „Piaţa de şpagă”, un site care a funcţionat din 2007 până în 2018, oferea utilizatorilor posibilitatea să raporteze şpaga pe care au oferit-o.
Statisticile arată domeniile în care s-a dat şpagă, iar site-ul pune la dispoziţie grafice cu media şpăgilor pe judeţe şi pe domenii. Iaşul a fost printre judeţele din topul şpăgilor, pe locul 4, după Timiş, Caraş-Severin şi Mureş.
De departe, domeniul medical s-a dovedit a fi cel în care s-au raportat cele mai multe şpăgi în judeţ. Cele mai mari şpăgi raportate de domeniul sănătate/medicamente s-au înregistrat în 2017, în ultimul an de funcţionare, 2018, cel mai apropiat de momentul actual, şpaga medie la Iaşi dată la doctor era de 350 de euro.
Am luat legătura cu administratorii site-ului ca să aflăm ce s-a întâmplat din 2018, şi am aflat că lipsa de fonduri i-a determinat să oprească proiectul, astfel încât de atunci nu au mai fost raportări
Pentru o imagine mai clară a situaţiei, aşa cum este raportată chiar de pacienţi sau de familiile acestora, am citit peste 700 de evaluări (Google reviews) scrise despre spitalele ieşene, din care am selectat peste 200 care făceau referire la perioada 2020-2021.
Apoi, am stat de vorbă cu câţiva pacienţi sau familii ale unor pacienţi care au fost internaţi în spitale, precum şi cu angajaţi din sistemul sanitar ieşean.
Problemele la care se face referire sunt multe, spitalele par să se fi “specializat” pe anumite puncte slabe sau foarte slabe, diferite de la unul la altul, iar şpaga, oricât de cinic ar părea, poate că nici nu e cea mai mare dintre aceste probleme. Dar vom începe cu şpaga şi micile atenţii.
Restricţiile au împuţinat şi şpăgile?
“E vorbărie goală ce zic cei de la Transparency International”, crede prof.dr. Grigore Tinică, directorul Institutului de Cardiologie din Iaşi.
El argumentează că Barometrul Global al Corupţiei se bazează pe percepţii, “pe poveşti de genul: am auzit de la cineva care a auzit de la cineva că un medic a luat şpagă. Mi se pare că în a doua domnie a lui Vlad Voiculescu s-au introdus nişte chestionare de satisfacţie, pe care pacienţii erau rugaţi să le completeze. Noi am ieşit întotdeauna pe locul 5-7 în România, iar în faţa noastră erau maternităţi sau sanatorii. La maternităţi femeile nasc, sunt fericite, normal să fie pe primele locuri. Ce fac dacă un pacient vrea să dea şpagă? Îl dau afară din cabinet. Salariile sunt relativ bune acum, eu nu cred că mai ia cineva şpagă”.
În timpul documentării am constatat chiar că, de multe ori, “atenţiile” oferite angajaţilor din spitale sunt încă privite de către pacienti ca normalitate, iar medicii şi asistentele care refuză bani sau cadouri sunt mai degrabă surpriza plăcută a pacienţilor sau a familiilor lor.
“Am ieşit săptămâna trecută din spital, am avut ulcer perforat şi pancreatită. Am fost internat la «Sf. Spiridon»”, şi medicul căruia am vrut să-i ofer ceva mi-a spus – Noi, tânăra generaţie, suntem altfel. Iar asistentele erau prietenoase”, ne-a relatat Ciprian I.
La acelaşi spital, Gabriela M. ne-a povestit că în vară, când o rudă s-a internat, “nimeni din salon nu mai ştia cât se mai dă acum la medic. Asistenta a acceptat doar o cutie cu bomboane, iar medicului i s-a oferit în cele din urmă o sută de euro”. O fi mult, o fi puţin? Colegii de salon ai pacientului nu puteau să aprecieze, pentru că nu aveau repere. E şi asta o evoluţie, se pare.
La Spitalul de Neurochirurgie, sumele vehiculate ajung până la 1.000-1.500 de euro pentru o operaţie pe creier.
“Când e o urgenţă, se operează; când se mai poate temporiza, se temporizează, şi atunci pacientul înţelege că trebuie să ofere ceva”, a explicat sub anonimat un angajat al spitalului, vorbind de o practică mai veche a unor medici.
Cu sublinierea că nu toţi procedează aşa. Între comentariile plasate pe internet am găsit însă unul singur referitor la şpagă (aşteptată de asistente) scris acum două luni şi semnat Cosmin M.: „Doctorii 10 plus, însă asistentele te privesc ca ultimul om de pe pământ dacă nu le pui ceva în buzunare“.
“Eu am fost de mai multe ori cu prietena mea în ultimul an şi jumătate la Spitalul de Pneumologie, are o boală autoimună care îi afectează şi plămânii. Însă poate am fost noi norocoşi, am nimerit numai medici atenţi şi prietenoşi. Am oferit doar o sticlă scumpă de vin, atât”, ne-a povestit un alt pacient, Victor L.
“A scăzut nivelul şpăgilor din spitale, evident, pentru că pacienţii vin în urgenţă, stau mai puţin internaţi, şi aparţinătorii nu mai au acces ca înainte”, a încercat să explice fenomenul şi un angajat de la Spitalul de Pneumologie, care a adăugat: “Dar, după ce trece pandemia, probabil va creşte la loc, sau chiar mai mult. Pacienţii ar putea fi puşi în situaţia în care să plătească pentru un loc în spital”.
Până la medici, te mănâncă paznicii
La Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria”, printr-un comentariu mai lung, în care reclamă mai multe probleme, de la lipsa de profesionalism şi empatie a medicilor la faptul că unii dintre aceştia nu poartă mască de protecţie şi până la comunicarea defectuoasă cu spitalul din cauza centralistelor care nu preiau apelurile, Claudiu Ştefan Hantăr sublinia recent şi faptul că “locurile de parcare sunt disponibile doar pe ceva atenţie dată domnului de la barieră”.
Fapt susţinut şi într-un alt comentariu, semnat acum un an de Adriana Căpăţână: “Faceţi ceva cu paznicii de la intrare. Comportamentul este de paznic la oi. Nu e posibil să fii lăsat să intri cu maşina decât cu şpagă. Aş plăti fără probleme o taxă de parcare dacă ar fi impusă legal. Aşa poate s-ar mai asfalta gropile… s-ar mai amenaja ceva pe acolo. Însă nu e normal să umplem buzunarul unor oameni de aşa speţă. Ruşine conducerii că permite aşa ceva!”.
Iar Petre Chirica concluziona: “Din nefericire, totul se rezumă la şpagă şi la obiecte sau la cafele ca să fii băgat în seamă”.
La Maternitatea „Cuza Vodă”, unele comentarii sunt şi mai virulente.
În urmă cu cinci luni, într-un comentariu semnat Gabriela Miau, se arată că „ (…) tot personalul de la infirmieră până la doctori aşteaptă ceva ca să se intereseze de tine. Am fost pe perioada sarcinii la cabinetul privat al medicului care lucrează şi în spital, nu s-a interesat deloc de pacientă, care i-a umplut buzunarele. Cel cu care am născut, la fel, doar cât am născut şi atât, dar zic eu, dacă nu e o regulă asta, să nu se mai aplice pentru niciun pacient. Se optează mult pe preferinţe, pile, nesimţire! În spital fiecare personal îţi dau informaţii, ajutor, disponibilitate după cum are ziua sau în funcţie de ce preferinţe are, nu se respectă un regulament pentru toate pacientele. Suntem oameni diferiţi, dar consider că la aşa loc de muncă trebuie să se respecte nişte principii”.
Opinia Gabrielei este confirmată şi de Bârzu Constantin (acum 6 luni): „Nu recomand! Spitalul a fost renovat, însă personalul a rămas cu aceleaşi concepţii comuniste. Dai plicul, se uită la tine; altfel, te lasă să agonizezi”.
Nici Adelina Trufea (acum 6 luni) nu recomanda acest spital: „Nu recomand deoarece… Unele dintre infirmiere nici nu se uită la tine dacă nu le bagi în buzunar. Am vrut să nasc natural şi m-au lăsat 11 ore în dureri de neînchipuit fără a-mi face nimic, ba din contră, o infirmieră m-a filmat din cauză că urlam de durere. Veneau la mine doar să îmi zică să tac, în rest nici nu m-au băgat în seamă (…) Faţă-n faţă cu salonul meu mai era o mămică care aştepta să nască, şi la ea se duceau din 5 în 5 minute şi o puneau să facă exerciţii de respiraţie, de mişcare, pentru a diminua contracţiile. Şi la mine doar se ţipau (…)” Deşi susţine că a trecut printr-o experienţă traumatizantă, Adelina subliniază însă că nu trebuie generalizat, şi că vina nu trebuie aruncată în bloc asupra tuturor cadrelor.
“Ţin să precizez căci nu toate infirmierele au fost la fel, sau doctorii, dar pentru unii fără şpagă eşti un nimic în faţa lor”.
COVID-19 este o criză de corupţie?
Din informaţiile disparate venite pe diferite surse, e posibil ca atenţiile şi şpăgile să se fi împuţinat în spitalele ieşene. Dar corupţia din sistemul medical, aşa cum se arăta şi în Barometrul Global al Corupţiei, nu vine doar din mită, ci şi din favoritisme şi tratament inegal aplicat celor care apelează la servicii. Şi asta mai ales acum, în pandemie.
“Corupţia este răspândită în întreaga reacţie la COVID-19. De la mită pentru testele COVID-19, tratament şi alte servicii de sănătate la achiziţii publice de materiale medicale şi pregătirea generală pentru situaţii de urgenţă. Analiza noastră arată că corupţia deturnează fonduri de la investiţiile atât de necesare în asistenţa medicală, lăsând comunităţile fără medici, echipamente, medicamente şi, în unele cazuri, fără clinici şi spitale. În plus, lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte cheltuielile publice sporeşte riscul de corupţie şi de reacţie ineficientă în situaţii de criză”, se spune în raportul barometrului citat.
Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International, atrage atenţia în mod tranşant: „COVID-19 nu este doar o criză economică şi de sănătate. Este o criză de corupţie. Şi una pe care în prezent nu reuşim să o gestionăm”.
Iaşi – Cel mai revoltător caz de mită la medic
Dosare penale şi medici cercetaţi pentru mită au fost la Iaşi cam în fiecare an. Celebru rămâne însă cazul dr. Paul Botez, de la Spitalul de Recuperare, finalizat în 2017 cu sentinţă definitivă de condamnare.
Dr. Paul Botez, chirurg ortoped al spitalului, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită la doi ani şi şase luni de închisoare, cu suspendare, cu opt luni mai puţin decât stabilise în primă instanţă. Însă medicului i s-a permis să profeseze în continuare, şi este şi în prezent activ la Spitalul de Recuperare.
Dr. Botez a fost trimis în judecată după ce a fost prins în flagrant delict pe 10 iulie 2013, în timp ce primea un plic cu 4.000 de lei. Potrivit anchetatorilor, banii ar fi fost solicitaţi de medic unui pacient, pentru o operaţie de artroplastie totală de şold, care “costa” 5.000 de lei.
La descinderea în biroul dr. Paul Botez, anchetatorii au găsit 65.000 de lei, 44.865 de euro, 2.500 de dolari şi 80 de ruble ruseşti. Pacientul s-a plâns anchetatorilor că fusese programat pentru operaţia la şold în perioada 4-11 iunie, dar nu a fost operat pentru că nu a avut posibilitatea să plătească toţi banii solicitaţi de medic.
Salariile medicilor: pot ajunge la câteva mii bune de euro pe lună
Bugetul pe anul 2022 prevede majorarea salariilor în sănătate, cu un mic procent însă faţă de măririle care s-au făcut din 2017 încoace. Potrivit celor mai recente reglementări, salariile de bază în Sănătate variază între 12.250 şi 16.250 lei la un medic primar, şi în intervalul 6.000 – 6.500 lei la un simplu medic, nespecialist.
Chiar şi salariile rezidenţilor variază între 5.700 şi 6.700 lei.
La aceste sume se adaugă gărzi, sporuri, cursuri sau altele, după caz, dublând adesea venitul lunar. Coborând mai jos, tot ca salariu de bază, o asistentă are potrivit legii între 3.610 şi 5.649 lei/lună. Mai jos, un brancardier, spălătoreasă sau îngrijitoare are salariu de bază 2.950 – 3.835 lei/lună, un ambulanţier 4.130 lei, iar un şofer autosanitară 3.750 – 3.900 lei.
Diferenţele apar în funcţie de vechimea în muncă, de tipul de unitate medicală, sau de funcţia deţinută. Astfel, managerul de spital are între 14.257 – 14.975 lei pe lună ca salariu de bază, asistenta şefă 5.030 – 5.540 lei/lună, ba până şi un şef formaţie muncitori are între 4.475 – 5.008 lei/lună.
La aceste salarii se adaugă plata gărzilor, indemnizaţia de hrană, sporul de vechime, sporul de toxicitate plus diverse alte sporuri.
Ca venit total pentru un medic, din diverse surse, în urmă cu doi ani, „Ziarul de Iaşi” prezenta în exclusivitate topul celor mai bogaţi zece medici ieşeni, care îşi desfăşoară activităţile atât în spitale de stat, cât şi în unităţi medicale private.
Cel mai bogat din top era prof.dr. Dorin Chiseliţă, şeful Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sfântul Spiridon”, care încasa lunar, de la stat şi din privat, din activităţi medicale şi didactice, 33.000 euro pe lună.
sursa zdi